Sa gasesti un angajat profesionist, care sa aiba abilitati pentru postul pe care il ocupa si sa lucreze eficient in cadrul echipei a devenit o adevarata provocare. Romania se confrunta cu una dintre cele mai acute crize ale fortei de munca. Acesta nu este un fenomen nou, ci doar acutizat in ultima perioada, deoarece exportam forta de munca. Nici transportul rutier nu face exceptie. Aici deficitul de conducatori auto este foarte ridicat, iar sansele de a gasi persoana potrivita sunt aproape nule.
Desi, statistic vorbind, rata somajului si numarul somerilor au scazut, atingand cel mai mic prag al ultimilor cinci ani, cu 305.369 de persoane aflate in evidenta Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca si un nivel de 3,5%, situatia nu este deloc imbucuratoare. Si asta pentru ca indivizii aflati in cautarea unui loc de munca nu si-au incetat cautarile deoarece au gasit ceea ce cautau, ci pur si simplu au ales sa migreze catre statele vestice.
„Criza de soferi se claseaza pe locul al doilea in Europa la dificultatea de a umple locurile de munca vacante, conform datelor celui mai recent raport al Comisiei Europene“, a subliniat Gabriela Vasilache, director executiv al Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Iasi, prezenta la conferinta Tranzit de la Iasi.
Companiile de transport au obligatia legala de a comunica agentiilor judetene locurile de munca vacante. „La Iasi, in registrele AJOFM sunt inscrise 10.000 de persoane, insa angajatorii, si nu doar din transporturi, deoarece criza caracterizeaza toate domeniile de activitate, au dificultati in a gasi un potential angajat“, a completat Gabriela Vasilache.
Romania are mult mai multi someri decat o arata statisticile
Rata somajului se apropie de nivelul inregistrat la inceputul anilor ´90, insa neoficial numarul persoanelor fara un loc de munca este mult mai mare. Agentia are in evidenta doar persoanele apte de munca si care isi doresc sa intre in campul muncii. Nu exista o evidenta a persoanelor care nu au un loc de munca, dar nici nu-si doresc unul.
In regiunea Moldovei, Vaslui (8,74%) si Bacau (6,15%) sunt judetele cu cel mai ridicat nivel al somajului. Vaslui este fruntas chiar la nivel national, fiind urmat de Mehedinti (8,69%), Teleorman (8,57%), Dolj (7,75%), Buzau (7,40%), Galati (7,21%) si Olt (6,30%). La polul opus este judetul Ilfov, cu o rata a somajului de 0,62%. Ecartul dintre nivelul maxim si cel minim este mai mare de 8%.
Potrivit declaratiilor directorului AJOFM Iasi, regiunea Moldova nu este omogena din punct de vedere al somajului. Din datele disponibile la nivelul lui iulie 2018, rata somajului in judetele Iasi (3,48%) si Botosani (2,95%) era sub media nationala, desi intreaga regiune este considerata a fi in urma la capitolul dezvoltare.
Moldova este vazuta ca o regiune saraca si are nevoie de investitii pentru a creste gradul de dezvoltare. Numarul somerilor inregistrati in judetele de aici reprezinta 26,70% din numarul somerilor aflati in evidenta la nivel national.
In bazele de date ale AJOFM sunt inregistrate persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj pentru pierderea locului de munca, dar marea pondere este reprezentata de cele care nu beneficiaza de ajutor din bugetul asigurarilor de somaj. „Exista un paradox. De exemplu, la Iasi sunt 10.000 de persoane in evidenta AJOFM, si totusi sunt circa 1.000 de locuri de locuri de munca vacante pe care serviciul public nu reuseste sa le umple. Peste 85% dintre somerii inregistrati provin din mediul rural, unde infrastructura este deficitara, si nici nu doresc sa se deplaseze in mediul urban, si in plus sunt beneficiari de venit minim garantat. Sunt persoane cu un grad de saracie avansat, carora autoritatile publice locale le stabilesc venituri pentru ca fac dovada ca nu sunt la nivelul de susbzistenta“, a subliniat Gabriela Vasilache. Facilitatile sunt acordate din bugetele locale, nu din bugetul asigurarilor pentru somaj.
Circa 66% din numarul somerilor la nivel national sunt beneficiari de ajutor social pentru asigurarea venitului minim garantat, iar pentru regiunea Moldova procentul este de circa 72%.
Mai mult de 50% dintre someri nu au studii
In urma cu aproximativ doi ani, fiecarei persoane care se adreseaza AJOFM i s-a realizat un profil pe baza unor chestionare disponibile pentru intreaga UE, pentru a stabili gradul de ocupabilitate in functie de varsta, studii, mediul de provenienta etc. „Am constatat ca la nivel national din 305.000 de someri inregistrati mai mult de 50% sunt foarte greu ocupabili, neavand studii.“ Acestora li se adauga 38% care au calificativul „greu ocupabil”. Astfel, peste 85% dintre someri au nevoie de calificare pentru a putea fi reintrodusi pe piata fortei de munca. „Optional in contractul de munca, daca firma plateste scolarizarea intr-un mediu organizat si consuma anumite resurse financiare si logistice, se poate stipula o anumita perioada de timp pentru amortizarea costurilor“, a completat Gabriela Vasilache.
Avand in vedere criza, forta de munca este „vanata“, iar astfel de investitii sunt riscante. Au existat cazuri de companii care au recalificat intern angajatii, iar reconversia este recunoscuta doar de catre angajator, pentru ca nu a fost facuta de o firma acreditata.
