Nu putine au fost situatiile in care patronii companiilor de transport au stat neputinciosi in fata soferilor ce le produceau mai mult paguba decat profit. Asta pentru ca legislatia nu le permitea sa ii dea afara decat dupa multe eforturi. In acest context, UNTRR si-a manifestat sprijinul fata de actualele modificari ale Codului muncii, care mai elimina din drepturile acordate neconditionat angajatilor, considerand ca punerea lui in aplicare va aduce o imbunatatire pe piata muncii, desi, prin aceste modificari, intentia guvernului a fost de a-si usura sarcina de continuare a disponibilizarilor din sistemul bugetar. 2010 s-a incheiat cu un numar total de 1.720.000 de bugetari, care urmeaza sa se injumatateasca in 2-3 ani.

In economia Romaniei, capitalul de stat reprezinta 10 miliarde de euro, suma care pana in 2008 reprezenta 6-7% din PIB, iar acum a depasit 8-9%. Cu alte cuvinte, acum exista o piata a muncii controlata de companiile de stat, si nu de cele private.
„Tara noastra contracteaza imprumuturi de circa un miliard pe luna, bani care nu se duc catre noi, privatii, pentru ca noi ne platim in fiecare luna contributiile la stat“, a spus Ion Lixandru, vicepresedinte UNTRR si administrator ITIA Sped.

Actualele prevederi nu permit trierea angajatilor
In prezent, pentru a avea un contract de munca in activitatea de transport trebuie parcurse patru tipuri de contracte: cel la nivel national, cel colectiv pe ramura, pe grup de unitati si cel individual.
Toate fiind foarte bine elaborate in favoarea angajatului, angajatorul este de multe ori pus in situatia de a-si alege tot mai greu angajatii. „Criza ne-a pus inca o data in situatia de a analiza cum pot fi modificate conditiile din contractul de munca astfel incat relatiile cu angajatul sa devina mai flexibile, sa stimuleze munca si productivitatea“, a spus Constantin Isac, presedintele UNTRR.
Asociatia a solicitat flexibilizarea relatiilor de munca dintre angajati si angajatori, astfel incat companiile sa isi poata utiliza la maximum angajatii cei mai performanti si sa poata stabili criterii de performanta. Reprezentantii acesteia au dat exemple din economiile celor mai puternice tari ale lumii, unde oamenii munceau chiar si 12 ore pe zi pentru a putea fi competitivi. „Toata lumea se uita cu admiratie la SUA, dar putini stiu ca acolo sunt cele mai dure relatii de munca dintre patroni si angajati. Nicio autoritate publica nu isi poate permite sa faca protectie sociala pe seama companiilor private. Nu cred ca exista vreun angajator care sa angajeze oameni numai ca sa-i dea afara. In momentul in care piata nu mai solicita serviciile sau produsele acelei companii, aceasta trebuie sa ajusteze numarul angajatilor la conditiile reale. Aici concedierile colective se fac pe niste criterii sociale, si nu in zona de eficienta“, a spus Radu Dinescu, secretar general al UNTRR.
Noul Cod al muncii va permite angajatorilor stabilirea obiectivelor de performanta individuala si de impunere a criteriilor de evaluare a acestora inca de la inceputul contractului de munca.

Statul colecteaza doar 30% din taxe
Potrivit datelor obtinute de reprezentantii UNTRR, Romania colecteaza doar circa 30% din impozitele si taxele care revin bugetului de stat. „Deci suntem 30% de minoritari in Romania, care trebuie sa sustinem 100%. Atunci este firesc ca parintii nostri sa nu beneficieze de protectie sociala, in conditiile in care tara este asa impartita.“ Acesta e unul din motivele pentru care, desi statul colecteaza nenumarate taxe de la contribuabili, acestia nu beneficiaza aproape de niciun avantaj.
Reprezentantii UNTRR sunt de parere ca taxele sociale ar trebui platite in procent mult mai mic la bugetul de stat, iar pentru restul, contribuabilul sa poata decide daca il va depune tot la stat sau la companiile private. In prezent, contributiile angajatului sunt de 32,5% la fondurile de sanatate, somaj, pensii si la impozit, iar ale angajatorului, de aproape 30%, in functie de activitate.
„Ambele cifre se raporteaza la salariul brut de incadrare, tocmai pentru a genera niste venituri mai mari pentru stat. Sistemul de pensii de stat isi dovedeste ineficienta cu oamenii care, dupa ce au contribuit zeci de ani, se trezesc ca vine un guvern care spune ca nu mai are bani sa le plateasca pensiile. Consideram ca, dincolo de obligatiile de la stat, oamenii ar trebuie sa fie liberi sa-si plateasca asigurarile de pensie intr-o zona privata“, a mai spus Radu Dinescu.
Lixandru a explicat ca, in 2001, cand a preluat ITIA Sped, compania avea 104 oameni, din care au ramas doar 10 in urma procesului de restructurare. Acest proces, plus angajarea temporara a altor 168 de oameni, au reprezentat costuri semnificative pentru companie, mai ales ca si pentru angajatii temporari au trebuit achitate darile catre stat.
„Statul isi ia banii chiar si in perioada de preselectie, cand vrei sa gasesti oamenii care se potrivesc cel mai bine postului. Toate aceste costuri au fost suportate de companie, care a fost taxata de bugetul de stat pentru salariile platite, in conditiile in care nu puteai cere prea multe de la acei angajati.“
In plus, reprezentantii UNTRR au explicat ca nu sunt de acord ca angajatorul sa plateasca toate taxele la salariu atunci cand angajatul este in concediu. „Sunt de acord sa platesc pe sanatate, pentru ca omul, fiind in vacanta, poate ca are un accident, si pentru pensii. Dar de ce trebuie sa platesc si celelalte procente, daca omul este in vacanta? Mi s-ar parea normal ca acea diferenta sa o dau angajatului ca prima de vacanta“, a mai spus Lixandru. La un salariu minim de 530 de lei, compania plateste 370 la bugetul de stat, ceea ce inseamna o taxare de 70%, iar aceasta creste in functie de salariu, astfel ca, la 30.000 de lei, taxarea este de 83,65%, iar daca se adauga si luna de vacanta, taxele datorate la bugetul de stat ajung sa fie aproape cat salariul. „Asta inseamna ca, pentru un angajat care are un salariu de 500 de euro, compania trebuie sa produca 1.500 de euro, ca sa isi acopere si cheltuielile.“
Iar, in timp ce in sistemul privat, taxele sunt numeroase, in cel de stat, desi in unele institutii se muncea 10,5 luni, se plateau 13 salarii.
„Se produce un dezechilibru intre munca la unitatile cu capital de stat si cele din sistemul privat. Diferenta de taxare este mare. In Valea Jiului, in fiecare an se «mananca» un miliard, dupa ce in 2007-2009 au fost inchise minele. Acesti bani se duc din buzunarele noastre. Compania miniera Valea Jiului este campioana in obligatii neachitate la bugetul de stat. Iar in fiecare an se rectifica bugetul de stat cu bani de la noi toti sa acopere acea gaura. Si produsul rezultat de acolo este energia pe care altii o vand.“

Dreptul oamenilor este limitat
Reprezentantii UNTRR au mai explicat ca, in prezent, Codul muncii limiteaza dreptul oamenilor la munca. Asta deoarece o persoana cu studii superioare nu se poate angaja pe un post inferior pregatirii pe care o are.
„Reglementarile din Romania prevad praguri diferite de salarizare in functie de studiile fiecarei persoane: muncitori, personal administrativ cu studii medii, personal de specialitate cu studii medii, iar in zona de maistri, persoane cu pregatire superioara. Asta inseamna ca daca eu am un post liber de paza in companie si vine un inginer, eu trebuie sa il platesc fata de salariul de baza cu 70% in plus. Este dreptul lui, ca pregatire, sa primeasca un salariu mai mare, dar eu nu pot sa il angajez pentru ca functia de paza nu necesita pregatire superioara. Sistemul legislativ il opreste pe om sa fie liber“, a mai spus Lixandru.
In aceste conditii, UNTRR solicita o lege simpla, bazata pe respectul personalului angajat, pe valoarea pe care acesta o aduce in companie, si care trebuie recompensata. „Ce angajator privat isi da afara un om bun si nu il gratifica? Pe cand, la stat «ne cununam» cu un post pentru toata viata.“
Cat priveste o calitate mai buna a muncii in domeniul transporturilor rutiere, UNTRR solicita infiintarea unui organism independent de pregatire profesionala in locul celui existent. Asociatia organizeaza deja pentru membri cursuri gratuite de formare profesionala.
„In continuare facem demersuri pentru a determina infiintarea unui organism de pregatire profesionala independent in locul celui actual, care este deficitar si clientelar. Sunt convins ca atunci cand sistemul va fi schimbat, angajatorii si angajatii vor avea un plus de valoare in calitatea serviciilor.“