Taxa de drum care intra in vigoare de la 1 iulie 2013 la vecinii maghiari le cam pune capac transportatorilor romani care fac international. Aproape dubla decat in Germania, unde se aplica numai pe autostrazi, taxa de drum maghiara se aplica pe toate drumusoarele din Ungaria, astfel ca nu exista nicio posibilitate de evitare a acesteia.
Desi sistemul nu e inca bine pus la punct si abia se vorbeste de inceperea vanzarii de aparate de inregistrare a kilometrilor taxati, graba cu care autoritatile maghiare instituie taxarea pe kilometru arata clar nevoia guvernului maghiar de a face rost de bani din piatra seaca.
 

Iar oportunitatea de a fi tara de tranzit este din nou folosita intens de unguri, ca inainte de 2007, cand Romania nu era in Uniunea Europeana si transportatorii romani au finantat dezvoltarea cailor ferate maghiare platind aproape 1.000 de euro pentru fiecare camion care traversa Ungaria si Austria, ca sa fie transportat pe tren pana la granita cu Germania si inapoi. Falimentul Ro-La a venit imediat dupa 1 ianuarie 2007, cand transportatorii romani s-au simtit eliberati din robia autorizatiilor.
La sase ani dupa „eliberare”, guvernul maghiar loveste din nou: taxa de drum de aproape 40 de centi pe kilometru creste costul transportatorilor cu circa 110 euro pe cursa, adica 0,06-0,07 euro/km pana in Germania si inapoi, cum a exemplificat Florentina Munteanu cu ocazia conferintei Tranzit de la Bacau.
Si, cum putini producatori si-au prins in buget o asemenea crestere de pret al transportului si foarte putine contracte de transport prevad cresteri ale tarifului din cauza unor taxe de drum care apar la mijlocul anului, multi transportatori vor fi nevoiti sa suporte din propriul profit noua cheltuiala.
Cei mai afectati sunt transportatorii de la granita de vest, obisnuiti sa lucreze foarte mult la international, si care sunt pusi in conditii de concurenta neloiala fata de colegii maghiari, carora guvernul maghiar le-a promis subventii pentru suportarea mai usoara a taxei de drum, aratand clar ca intentia este de a strange bani la buget, dar de la transportatorii din alte tari, nu de la cei nationali.
Pe langa strangerea de dovezi legate de protejarea propriei piete de transport, APTE 2002 s-a implicat in gasirea de rute alternative, dorind sa propuna transportatorilor romani boicotarea taxei de drum din Ungaria prin ocolirea acesteia. Cum camioanele romanesti fac „grosul” tranzitului prin Ungaria, ocolirea prin Serbia si Croatia ar da o grea lovitura guvernului maghiar, care ar pierde o multime de bani. Tranzitul prin Serbia aduce atat avantaje – posibilitatea de a circula si sambata, si duminica, rute mai scurte – cat si dezavantaje: necesitatea unui regim de tranzit vamal (TIR sau T), trecerea unor frontiere etc. Pentru numarul viitor al revistei Tranzit ne propunem sa verificam costurile pentru fiecare varianta in parte pentru a vedea daca propunerea APTE este suportabila si din punct de vedere financiar.
Turcii si bulgarii se duc oricum tot mai mult prin Serbia, asa incat si pentru o parte din judetele romanesti asta ar putea constitui o optiune. Sau, de ce nu, trenul de la Curtici poate reprezenta tot mai mult o solutie, mai ales ca trafic a inceput sa se formeze deja – sunt trenuri aproape zilnic atat ale H.Essers, cat si ale Ekol – si costurile ajung la niveluri acceptabile.
Pe de alta parte, nu trebuie subestimata intentia guvernului maghiar de a-si favoriza propriii transportatori, ceea ce, daca se intampla, va trebui reclamat la Bruxelles. Iar semnalul a fost deja dat, prin anuntul Waberer’s de a-si retrage flota din Romania.