Chiar daca CNADNR a beneficiat de doua treimi din bugetul total de cheltuieli al Ministerului Transportului si Infrastructurii (MTI), respectiv de 9,6 miliarde de lei, anul trecut nu a reusit sa inaugureze decat un tronson de 14 km din autostrada Soarelui, la care s-a adaugat, la sfarsit de an, o portiune de 32 km din autostrada Arad-Timisoara, ambele proiecte fiind demarate in urma cu cativa ani si cu termene de finalizare deja depasite de constructori. Mai mult, desi in decembrie MTI trebuia sa inaugureze o portiune din autostrada Bucuresti-Ploiesti, finalizarea acestui tronson a fost amanata pentru cateva luni, evident, tot din vina exclusiva a constructorilor. Ca atare, autoritatile se pot „lauda” in 2011 doar cu demararea licitatiilor pentru 180 km de autostrada si cu rezilierea sau revizuirea unor contracte importante, intre care cel cu Bechtel, de la care au fost luate inapoi sase tronsoane din autostrada Transilvania, ce vor fi scoase la licitatie din nou anul acesta.

De asemenea, a fost reziliat contractul de constructie a tronsonului Cernavoda-Medgidia, incheiat cu Colas, ceea ce s-a dorit, asa cum a afirmat ministrul Anca Boagiu, „un semnal extrem de puternic” dat tuturor companiilor de constructii care lucreaza in infrastructura.

 
Dar, desi volumul de constructii de infrastructura nu a crescut spectaculos in 2011, comparativ cu anul anterior, MTI a reusit sa ridice rata de absorbtie a fondurilor europene disponibile prin POS-T 2007-2013 cu aproape 2,5%, la 4,2%.

Este nevoie si de banii din sectorul privat
In perioada 2009-2012, MTI a avut si inca va avea la dispozitie un buget total de cheltuieli de circa 12 miliarde de euro, bani pentru care Romania plateste dobanzi de 7% anual si care incarca datoria publica an de an, neregasindu-se macar intr-o infrastructura moderna sau in sporirea vitezei de transport rutier sau pe calea ferata.
Totusi, chiar daca nu a reusit sa construiasca prea mult in anul ce tocmai s-a incheiat, MTI a reusit sa lanseze licitatiile pentru aproape toate autostrazile aflate pe Coridorul IV, iar pentru unele dintre acestea a incheiat deja contractele cu constructorii. Astfel, considera cu optimism ministrul Boagiu, „in 2013 Coridorul IV rutier va fi finalizat”, mai putin un tronson de 80 km din autostrada Lugoj-Deva, care va intra in functiune abia in 2016, si segmentul Pitesti-Sibiu (116 km), ce urmeaza a fi licitat in parteneriat public-privat, deoarece costurile de constructie sunt estimate la trei miliarde de euro.
In afara acestui sector, guvernul a prevazut si alte proiecte prioritare ce vor fi realizate in parteneriat public-privat, intre care autostrazile Comarnic-Brasov sau Ploiesti-Buzau-Focsani, la care se adauga centura de sud si centura de nord a Bucurestiului (in regim de autostrada), ca si autostrada Targu Mures-Iasi-Ungheni, de 307 km lungime. In dezvoltarea regionala, parteneriatele public-private includ finalizarea canalului Dunare-Bucuresti, precum si realizarea podului peste Dunare intre judetele Braila si Tulcea.

MTI primeste cel mai mare buget din ultimii 20 de ani
Romania are in prezent putin peste 300 km de autostrada, dintre care mai mult de 100 construiti inainte de 1989, in ultimii ani fiind finalizati doar 50 km din Autostrada Transilvania, proiect inceput in 2004. Oricum, la mijlocul anului trecut, ministrul transporturilor anunta ca la nivel national erau in executie 276 km de autostrada si ca Romania va avea, „peste cativa ani”, 845 km de autostrada, in urma unor investitii de 5,17 miliarde de euro. Insa, in proiectul de buget al MTI, alocarile pentru programul de dezvoltare a infrastructurii de transport rutier (autostrazi, variante de ocolire a localitatilor) indica sume in scadere pentru urmatorii ani, de la peste trei miliarde de lei in 2011 la circa 2,1 in 2012, 1,8 si 1,5 miliarde de lei in 2013, respectiv 2014. Si asta in conditiile in care bugetul de stat pe 2012 a alocat MTI 14,8 miliarde de lei (3,4 miliarde de euro), cel mai mare buget al institutiei din istoria ultimilor 20 de ani.
Principalele proiecte de infrastructura rutiera incluse in exercitiul bugetar din 2012 vor fi autostrazile Sibiu-Nadlac (se vor aloca 761 de milioane de euro pentru 332,56 km), Bucuresti-Ploiesti (62 km, cu 31 de milioane de euro alocate), Brasov-Bors (72,5 km in executie si 100 de milioane de euro alocate), Cernavoda-Constanta (73,11 km, cu 70 de milioane de euro finantare) si varianta de ocolire a municipiului Bacau, la nivel de autostrada (30,8 km, cu alocarea a 30 de milioane de euro).
De asemenea, MTI va da 215 milioane de euro pentru constructia a 14 centuri ocolitoare, in lungime totala de 235,4 km, plus 440 de milioane de euro pentru reabilitarea a 2.000 km de drumuri nationale.

Renegocierea cu Bechtel ne-a permis accesarea fondurilor europene
Pana in prezent, costurile de constructie a autostrazii Transilvania, ce va fi finalizata cel mai devreme in 2020, au depasit cu mult valoarea preconizata initial. Proiectul a fost demarat in 2004, cu semnarea unui contract de 2,2 miliarde de euro pentru constructia a 415 km, insa portiunea realizata pana in prezent cu finantarea statului depaseste cu putin 10% din traseul total. Astfel, pentru un tronson de doar 52 km, construit in circa sapte ani, statul a cheltuit pana in prezent 5,6 miliarde de lei, respectiv mai mult de jumatate din totalul fondurilor care ar trebui alocate intregului proiect.
Insa, la sfarsitul verii, compania Bechtel a renuntat la constructia autostrazii Transilvania pe o distanta pe aproape 300 km, de la Cluj la Brasov, guvernul luand apoi decizia ca lucrarile sa fie continuate de Bechtel doar pe cele doua pe tronsoane deja incepute (Campia Turzii-Gilau si Suplacu de Barcau-Bors, respectiv 118 km din totalul celor 415), restul fiind scoase la licitatie pentru a obtine si finantare europeana. Si, pentru ca UE nici nu vroia sa auda de Bechtel, dupa renegocierea contractului, MTI a primit acordul Comisiei Europene de a accesa fonduri, mai ales ca, in urma renegocierii contractului cu Bechtel, costurile autostrazii au fost reduse cu sase miliarde de euro.
Ca atare, tronsonul Suplacu de Barcau-Bors (64 km) ar urma sa fie finalizat in totalitate de Bechtel in 2013, iar pentru sectiunile Gilau-Nadaselu (8,7 km) si Targu Mures-Campia Turzii (37,1 km) contractele de lucrari vor fi atribuite in cursul anului viitor, termenul de finalizare a lucrarilor fiind de 24 de luni.

CE ne urecheaza si ne retrage din finantari
La mijlocul lui octombrie au fost demarate lucrarile de constructie a patru tronsoane de autostrada cuprinse in Coridorul IV Pan-european, in lungime de 65 km si in valoare de 450 de milioane de euro, cu TVA, din care 200 de milioane de euro revin materialelor de constructii.
Finantarea este asigurata 85% din fonduri nerambursabile europene, prin Fondul de Coeziune, restul de 15% fiind alocat de la bugetul de stat. Insa, la inceputul lui noiembrie, Comisia Europeana a anuntat ca nu mai finanteaza unul dintre tronsoane (un lot din Autostrada Timisoara-Lugoj), din cauza unei instante de judecata care a decis drept castigator un altul decat cel desemnat de comisia de licitatie.
Aceasta masura radicala vine dupa o alta atentionare primita din partea CE, pentru constructia un tronson de autostrada de pe Coridorul IV Pan-european (Nadlac-Arad si Orastie-Sibiu), fata de care autoritatea europeana si-a exprimat „unele ingrijorari legate de calitatea rezultatelor competitiei”, dar fata de care nu a retras finantarea.
Pe de alta parte, CNADNR a inceput deja lucrarile pe urmatoarele tronsoane: Autostrada Nadlac-Arad, Lot 1: km 0-22,2 (un contract in valoare de 115,8 milioane de euro, cu TVA, incheiat cu Asocierea Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct) si Autostrada Nadlac-Arad, Lot 2: km 22,2-33,9 (124,45 milioane euro), contract incheiat cu ALPINE Bau GmbH. De asemenea, tronsonul din autostrada Timisoara-Lugoj, Lot 1: km 44,5-54, in valoare de 63,6 milioane euro, a fost demarat sub antreprenoriatul Asocierii Spedition UMB-Tehnostrade-Carena SpA Impresa di Construzioni, in vreme ce constructia primei autostrazi cu tunel, Orastie-Sibiu, Lot 4: km 66-82, in valoare de 146,6 milioane de euro i-a revenit Asocierii Astaldi-Euroconstruct Trading 98-Astalrom.
Lucrarile celor patru tronsoane au drept termen de finalizare un an si jumatate (10 aprilie 2013), iar garantia va fi de patru ani.