Dinamica pietei de transport calatori s-a schimbat in ultimii ani si inclusiv in Romania asistam la modele noi de business, care sunt considerate de catre carausii traditionali o amenintare pentru afacerile proprii. Rezistenta la schimbare nu va influenta insa directia generala de dezvoltare a industriei, care este data de tehnologizare, marketing online si sinergii intre sistemele de transport, este de parere Dragos Anastasiu, presedintele grupului Eurolines Romania.

Tranzit: Cum vedeti situatia actuala a pietei de transport din Romania, in contextul dinamicii pietei europene?
Dragos Anastasiu: Variantele alternative de transport care au aparut in ultima perioada pe piata romaneasca au generat numeroase tensiuni in randul operatorilor traditionali.
 

Problema trebuie privita insa sub doua aspecte: daca ceea ce se face este in litera legii si daca este in spiritul legii. Iar acesta din urma trebuie sa tina intotdeauna de normalitate. Probabil ca din punct de vedere legislativ cei care sunt acum blamati au gasit bresa necesara si atunci, daca oricum contextul legal se poate specula la modul acesta, avem un argument in plus in favoarea liberalizarii transportului national de calatori. Este clar ca nu este in regula sa fortezi nota impotriva spiritului legii, doar pentru ca in litera esti in regula. Dar daca incalcarea spiritului este ceva normal si in beneficiul clientului si al dezvoltarii pietei, atunci legea trebuie schimbata. 2018 nu are cum sa treaca fara liberalizarea pietei de transport.
Intr-adevar, liniile regulate nationale si cele internationale se transforma incet-incet si ni se confirma ca este o mare diferenta intre marketing/vanzare si transportul propriu-zis. Noi am introdus in Romania, in cadrul Eurolines, ideea de antreprenoriat. La nivel european, Eurolines a fost la origine un grup de marketing, fara autocare, la care au aderat firme de transport din diverse tari. In Europa de Est, din cauza legislatiei, am ajuns sa detinem flote proprii. Diferenta dintre ce a inceput Eurolines acum 20 de ani si conceptul FlixBus, lansat in urma cu patru ani, este ca ultima este o companie de tehnologie, ca si reteaua eMAG, spre exemplu. Se intra pe o zona de „sharing economy“ care se vede in mai multe domenii de activitate si, in mod particular, pe mai multe segmente de transport (Uber, Bla bla car, FlixBus etc.). In aceste firme tehnologice se investeste enorm in prezent, in special din partea unor mari fonduri de investitii. De exemplu, capitalul FlixBus a ajuns la 150 de milioane de euro.
Lumea catre asta se indreapta: liberalizare totala a pietelor. Se pun la comun capacitati de transport, case si, mai nou, chiar si locuri de parcare.
Plimbatul cu autocarul ramane acelasi, insa conceptul din spate se schimba: modul de organizare, de prezentare, faptul ca vezi in timp real unde se afla autocarele, poti sa le coordonezi si, probabil ca intr-o buna zi se vor conduce si singure.
In Romania trebuie facuta o distinctie clara intre doua concepte …