Ad
Ad
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
AdAdvertisement
AdAdvertisement
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

„Romania are potentialul de a deveni un important hub logistic”

De mai bine de 10 ani, Olanda se afla pe primul loc in topul investitorilor straini in Romania, cu un total, pana in noiembrie 2009, de 4,03 miliarde de euro si 3.572 de companii cu participare olandeza la capital, active in aproape toate sectoarele economiei noastre, de la constructia de nave la asigurari si tehnologii de mediu, conform datelor Oficiului National al Registrului Comertului. Totusi, starea proasta a infrastructurii rutiere, navale si feroviare, precum si birocratia si instabilitatea cadrului legal si fiscal plaseaza Romania in urma altor state, cum sunt Polonia sau Cehia, atat in ceea ce priveste banii investiti, cat si numarul intreprinderilor. Si asta in ciuda unui mare avantaj al Romaniei, potentialul logistic, domeniu in care olandezii sunt, fara doar si poate, experti.
 

Potrivit excelentei sale, ambasadoarea Olandei in Romania, Tanya van Gool, cele mai importante segmente din punct de vedere a prezentei olandeze in Romania sunt comertul cu ridicata, agricultura, industria alimentara, transportul si logistica, serviciile profesionale, industria, retailul, prelucrarea metalelor, IT&C si serviciile financiare, iar printre cele mai importante nume sunt ING, Unilever, FrieslandCampina, Heineken, Damen Shipyards, Air France KLM, UPC si, din domeniul logisticii, KLG Europe, Centrum Logistics si Wim Bosman.
„Veti gasi olandezi peste tot, in diferite domenii. Credem ca este loc sa facem mai mult, in special in logistica, pentru ca suntem recunoscuti pentru experienta si tehnologia noastra pe acest segment”, a declarat ambasadoarea, care a adaugat ca Olanda poate contribui semnificativ si in sectorul aprovizionarii cu apa si al sistemelor de irigatii s.a., dar si in agricultura, in activitati ca horticultura, cresterea animalelor, agricultura bio s.a., Romania fiind o tara cu un potential foarte valoros in domeniu. In opinia ambasadoarei Van Gool, una dintre masurile care ar duce la eficientizarea acestui sector este organizarea micilor agricultori astfel incat acestia sa produca rentabil. Costul colectarii produsului de la diferiti mici agricultori si, mai apoi, al produsului final, este prea mare pentru a putea concura cu alti producatori importanti din Europa. De asemenea, exista si o serie de masuri legislative europene pe care Romania trebuie sa le aplice si care, atat timp cat nu sunt puse in practica, fac destul de dificil exportul produselor in UE. „In sectorul agriculturii sunt necesare multe investitii, iar primele rezultate financiare apar mai tarziu. In acest moment, contextul nu este tocmai favorabil unor astfel de investitii. Insa insistam pe logistica, pentru ca, indiferent de segmentul din industrie, indiferent ce se produce, este nevoie de logistica pentru a stoca si transporta marfa respectiva. Din acest motiv, tot ce tine de logistica este foarte important”, a declarat ambasadoarea Van Gool.

Olandezii sunt mai precauti cu investitiile
Criza economica a mai stins insa entuziasmul investitional al olandezilor in tara noastra in 2009, iar precautia se manifesta si in acest an. „Nu suntem inca dornici sau suficient de curajosi sa deschidem alte activitati in Romania, sau oriunde altundeva, si, in al doilea rand, avem dificultati in ceea ce priveste obtinerea finantarilor pentru activitati care nu sunt in totalitate asigurate. Cele mai multe companii sunt in acest moment preocupate de mentinerea afacerilor, unele de inchiderea lor, dar nu intr-o masura ingrijoratoare”, a adaugat ambasadoarea.
Si comertul dintre cele doua state a fost puternic influentat de criza, exportul Romaniei catre Olanda scazand cu 6,6% in primele 10 luni ale lui 2009, la 776 de milioane de euro, in timp ce importurile s-au diminuat cu 33%, la 1,211 miliarde de euro. Potrivit ambasadoarei Olandei, intre 1989 si 2005, comertul bilateral a urmat o tendinta ascendenta continua, crescand de opt ori. Cu exceptia anilor 1992 si 1995, balanta comerciala dintre cele doua state a fost favorabila Romaniei, aceasta incepand sa se incline spre Olanda din 2006, cand importul de marfa de origine olandeza a atins 1,226 miliarde de euro, o crestere semnificativa fata de anul anterior, cand valoarea volumului importat a fost de 575 de milioane de euro, exporturile Romaniei catre aceasta tara atingand 637 de milioane in 2006, de la 598 in anul precedent. In 2007, diferenta a crescut si mai mult, exporturile Romaniei catre Olanda scazand la 606 milioane de euro, in timp ce importurile de provenienta olandeza au crescut la 1,843 de miliarde de euro. Anul 2008, apogeul economic al ultimei decade, a adus cresteri importante de ambele parti, Romania exportand catre Olanda in valoare de 974 de milioane de euro, in timp ce importurile din acest stat au trecut pragul de doua miliarde de euro: 2,104. „Cred ca Olanda a intrat foarte repede pe aceasta piata dupa schimbarea din 1989, asa ca relatia comerciala dintre cele doua tari a crescut cu precadere in anii ’90, intr-un ritm incredibil. Am observat un declin in special in 2009, in principal din cauza crizei. Aceasta afecteaza Romania intr-un mod diferit fata de Olanda, intreprinderile olandeze concentrandu-se in principal sa isi conserve afacerile din tara de origine si sa asigure resursele financiare si pozitia angajatilor de acolo”, a declarat ambasadoarea.

Logistica, „specialitatea” Olandei
„Olanda este o tara logistica prin excelenta”, a spus ambasadoarea, care a aratat ca principalele avantaje ale tarii in acest sens sunt transportul multimodal si facilitatile necesare pentru stocarea intermediara a bunurilor, precum si orientarea catre international. De asemenea, segmentul transporturilor beneficiaza de un lobby foarte puternic in Olanda, jucatorii din domeniu fiind foarte uniti si actionand unitar in cazul proiectelor de lege care ii dezavantajeaza. „Cateodata, interesele intra in conflict. Dezvoltarea puternica a segmentului de transport, in special rutier, au facut aproape imposibila circulatia pe sosele, pentru ca sunt foarte multe camioane. Dar avem sosele cu patru benzi pe fiecare sens, investim foarte multi bani in infrastructura. De asemenea, exista si un interes foarte mare in ceea ce priveste protectia mediului inconjurator, perspectiva din care nu se doreste dezvoltarea si mai puternica a segmentului transporturilor. Deci oferim stimulente, dar si in limitele altor interese ale tarii”, a declarat ambasadoarea Van Gool.

Romania poate deveni hub…
In opinia ambasadoarei Van Gool, si Romania are potentialul de a deveni hub. „Romania ar putea avea hub-uri intermodale sau chiar hub-uri de colectare, la Timisoara, de exemplu, oras aflat in apropierea granitei cu Ungaria si Serbia. Pentru productia din tara, ar putea fi aduse componente care sa fie asamblate aici, pentru a distribui apoi bunul final in aceasta regiune, sau chiar mai departe”, a spus ambasadoarea. Tocmai acest potential de hub, folosit insa in prea mica masura, este unul din punctele forte care fac Romania dezirabila pentru investitori, ca si forta de munca relativ ieftina si marimea pietei. Un alt avantaj este reprezentat de multitudinea de nise in care tara este insuficient dezvoltata, dat fiind faptul ca inainte ca Romania sa faca parte din UE acestea nu erau prea importante, deoarece nu exista o legislatie pentru ele. Acum insa, Romania trebuie sa se adapteze legilor europene in domenii ca energia regenerabila, industria bioalimentara s.a., segmente vizate de investitori tocmai datorita stadiului lor incipient.
In opinia ambasadoarei, portul Constanta reprezinta, de asemenea, un potential important, fiind al patrulea ca suprafata din Europa, dupa Rotterdam, Anvers si Hamburg, si avand o pozitionare foarte avantajoasa, de cealalta parte a Europei, mai aproape de Orientul Mijlociu si China. Interesul olandezilor in dezvoltarea portului romanesc este explicat de ambasadoarea Van Gool prin faptul ca utilizarea intregului potential al Constantei ar avantaja ambele parti.
„Ar fi o situatie win-win daca la cele doua capete ale coridorului Constanta-Rotterdam ar exista cate un port foarte dezvoltat. Nu vad dezvoltarea Portului Constanta ca pe o amenintare pentru Rotterdam, dimpotriva.
Anvers, Rotterdam, Hamburg  sunt porturi care concureaza intre ele. Poate mai mult Rotterdam si Anvers, pentru ca folosesc si aceleasi rauri si sosele, daca ne gandim la transportul intermodal. Bunurile vin astfel pe aceasta cale catre Romania, desi ar fi mult mai ieftin daca ar fi aduse prin Constanta”, a declarat ambasadoarea, care a adaugat ca dezvoltarea portului Constanta i-ar asigura un rol foarte important in regiune si ar aduce beneficii de ambele parti, atat pentru portul romanesc, cat si pentru Rotterdam, insa acestea trebuie sa incheie acorduri intre ele, altfel containerele vor continua sa vina prin Europa de Vest. „In ceea ce priveste partea de logistica, avem un mare interes pentru dezvoltarea transportului intermodal, pentru dezvoltarea Portului Constanta. Exista in acest sens si o colaborare public-privata intre Ministerul Afacerilor Economice din Olanda si un numar de companii olandeze active in sectorul logistic, sub denumirea European Gateways Platform, al carui obiectiv il constituie promovarea expertizei olandeze in Romania”, a mai spus ambasadoarea.

… dar are nevoie mai intai de drumuri
Principala piedica in dezvoltarea segmentului logistic in Romania este infrastructura rutiera deficitara, ca si cea feroviara si navala. „Pentru ca Romania sa aiba functia de hub, trebuie mai intai sa dezvolte reteaua rutiera, pe cea de cale ferata, legaturile intre diferitele retele, si sa aiba un bun sistem digital”, a explicat ambasadoarea. Pentru investitorii straini din acest domeniu, si nu numai, lista dezavantajelor Romaniei nu se opreste insa aici. Birocratia, aflata in stransa legatura cu actele de coruptie, incertitudinile sistemului legal si schimbarile frecvente ale acestuia, dar si ale celui fiscal, precum si problema rambursarii TVA reprezinta, de asemenea, provocari carora investitorul trebuie sa fie pregatit sa le faca fata. La toate acestea se adauga si indisponibilitatea creditelor, consecinta a crizei financiare care se manifesta in continuare in Romania. Potrivit ambasadoarei Olandei, guvernul roman ar trebui sa incurajeze investitiile straine prin stabilizarea monedei nationale si importarea cadrului juridic european, cu toate aspectele sale: credibilitate, eficienta si integritate. De asemenea, antreprenorii ar trebui sa fie mai clar si eficient informati cu privire la ceea ce trebuie sa faca.
„In plus, este nevoie de promovare. Dupa cum se stie, Romania nu are o imagine prea buna in strainatate, dar lucrurile pozitive care se gasesc aici, oamenii educati, segmentele de nisa cu potential de dezvoltare, toate acestea nu se vad in afara granitelor, asa ca trebuie sa existe o activitate de branding. Aceasta se poate desfasura prin ambasada, prin participarea la targuri, prin intermediul diasporei, care este foarte mare, a studentilor s.a.”, a mai spus ambasadoarea.

Inca doua consulate onorifice olandeze in Romania
Potrivit ambasadoarei Van Gool, Olanda doreste dezvoltarea relatiei cu Romania, in acest sens urmand sa deschida inca doua consulate onorifice, la Constanta si Cluj, pentru o cunoastere mai buna a pietei.
„Vrem sa vedem astfel ce nise mai sunt inca deschise, pentru ca nu suntem singurii care opereaza pe aceasta piata. Speram ca astfel sa acoperim cat mai bine toate zonele tarii, iar prin acoperire ne referim la cunoasterea pietei, a competitivitatii altor jucatori de pe piata, la identificarea oportunitatilor de business, s.a. In acest mod vrem sa facem mediul din Olanda mai constient de oportunitatile din Romania” a incheiat ambasadoarea Van Gool.   

Articole similare

Ad
Ad