Pachetul Mobilitate 1 a intrat deja in procedura de Trilog, prima consultare intre Parlamentul European si Consiliul Europei urmand a avea loc peste doar cateva zile, pe 4 si 5 noiembrie. Elaborat fara a se respecta regulile de baza, fara un studiu de impact si cu o consultare pripita a statelor membre, noul set de reguli va schimba total piata transporturilor europene, indiferent daca in cadrul negocierilor se va reusi de catre raportorii din umbra, alaturi de reprezentantii statelor estice membri in Consiliul de ministri, introducerea unor compromisuri la articolele sensibile pentru tarile aflate la granita Europei. Cel mai probabil, potrivit eurodeputatului PPE Marian-Jean Marinescu, o varianta finala va fi posibila in toamna anului viitor.

Din pacate, Pachetul Mobilitate 1 a intrat in procedura de negocieri cu o rapiditate extraordinara, iar acest lucru „se datoreaza“ Violetei Bulc, comisarul pe transporturi aflat in functie pana la finalul lui octombrie, care a dorit sa isi incheie mandatul cu cele trei dosare finalizate. Vestea buna, considera coordonatorul grupului PPE in Comisia TRAN, Marian-Jean Marinescu, este ca negocierile nu se vor termina in mandatul Violetei Bulc, astfel ca aceasta nu mai are timp sa le incheie. „In continuare vom face in asa fel incat sa ajungem la un rezultat cat mai bun pentru toti transportatorii din Europa, nu numai pentru cei din Europa Centrala. Alaturi de colegii mei, raportori din umbra, vom avea intalniri si cu alti colegi din alte grupuri, ne vom coordona astfel incat sa putem sa ajungem la un rezultat cat mai bun“, a aratat Marinescu. Intr-un mesaj video catre Tranzit, europarlamentarul roman a explicat ca in momentul de fata discuta cu Comisia Europeana si incearca sa ajunga la un compromis prin eliminarea acelor prevederi care nu sunt acceptate de industria de transport din tarile de la granita Uniunii. „Ma refer la intoarcerea camionului si a soferului, cabotaj, odihna obligatorie la hotel atat timp cat nu exista parcari securizate, toate punctele aflate in litigiu. In cazul in care nu vom ajunge la un astfel de compromis, voi face tot ce este posibil ca aceste regulamente sa fie respinse in ultimul vot final din plenul PE“, a declarat Marian-Jean Marinescu pentru Tranzit.

Bruxelles, locul cheie in negocieri
Vesti vin si de la Bruxelles, unde trei dintre principalele asociatii de transport rutier din Suedia, Norvegia si Danemarca (NLA), Germania (BGL) si Franta (FNTR) sunt prezente aici, din 7 octombrie, printr-un birou comun, dupa cum arata revista italiana „Uomini e Trasporti“. Tot la Parlamentul European a avut loc recent si o reuniune a IRU, la care a participat inclusiv Marian-Jean Marinescu, alaturi de secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, in care au fost reiterate aceste aspecte, precum si pozitia transportatorilor din Romania. Eforturi se fac si pe partea Ministerului Transporturilor, care este autoritatea reprezentativa in Consiliul UE. Dupa cum a explicat Marius Alban (Directia Transporturi Rutiere Internationale), in cadrul conferintei „Trialogul privind Pachetul Mobilitate 1 – provocari si solutii pentru transportatorii rutieri romani“, organizata de UNTRR, autoritatile romane adopta o pozitie similara cu alte state membre, pentru a maximiza sansele ca Pachetul sa treaca intr-o forma cat mai favorabila transportatorilor rutieri romani. „Suntem sase state – Polonia, Romania, Bulgaria, Ungaria, Lituania si Letonia – si incercam sa mai convingem si alte tari (Spania, Portugalia) si sa definitivam o pozitie comuna, cu variante de compromis din care sa rezulte un Pachet mai echilibrat. Daca nu se poate asa, atunci macar sa intarziem Trilogul“, a explicat Marius Alban. In opinia sa, luna noiembrie este decisiva avand in vedere rapiditatea cu care s-au initiat negocierile, insa dosarele nu vor putea fi inchise acum. „Sunt doar doua trialoguri prevazute, e putin probabil sa se inchida. Nu s-a intamplat niciodata acest lucru, mai ales la importanta dosarelor, dar cine stie ce se poate intampla… Desi se fac presiuni mari, sunt inca probleme deranjante pentru mai multi, nu doar pentru cele sase state“, a punctat Alban. Acesta se refera inclusiv la intoarcerea obligatorie acasa a vehiculelor si a soferilor la patru saptamani, masuri prin care vor creste emisiile poluante.
De altfel, secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, a explicat ca estimarile realizate de diferiti operatori arata o cifra cuprinsa intre 100.000 si 360.000 t de CO2. „Problema nu este generata numai de camioanele romanesti care s-ar intoarce acasa, ci de toate vehiculele care ar fi obligate sa faca acest lucru. Si, bineinteles, se va ajunge si la o crestere a pretului produselor. In principiu, este o contradictie flagranta cu ceea ce inseamna politicile de decarbonizare lansate de Comisia Europeana si de Carta Alba a Transporturilor care vorbeste de o piata unica a transporturilor. Masura privind intoarcerea acasa a vehiculelor la patru saptamani si cea cu restrictionarea cabotajului au fost facute fara sa existe o analiza de impact reala. Pentru transportatorii romani impactul este absolut dezastruos, practic ar fi eliminati de pe piata de transport din Europa de Vest. Daca socotim 50.000-60.000 de camioane din Romania care lucreaza in Europa de Vest, din cele peste 155.000 inmatriculate aici, ar insemna ca 2.000 de camioane ar trebui sa vina zilnic spre Romania si sa se duca inapoi spre Europa de Vest in plus fata de cele care deja fac transport pe aceasta ruta“, a afirmat Radu Dinescu.
Acesta a mai aratat si ca aplicarea Regulamentului Roma I (plata soferilor in conditiile cele mai favorabile ale locului in care opereaza) ar crea un mare dezavantaj pentru transportatorii romani, iar daca este legata si de revizuirea sau modificarea sistemelor de taxare ale contributiilor sociale – Regulamentul 883, care este un pic in afara Directivei detasarii strict legata de transport, dar care vizeaza ideea de a plati taxele si contributiile sociale in tara pe teritoriul careia se desfasoara activitatea – atunci ar putea avea un impact negativ pentru companiile romanesti de transport. „Vizavi de aplicarea Directivei detasarii, suntem intr-o situatie defavorabila, ultimele variante vorbesc despre posibilitatea efectuarii a doua operatiuni de transport bilateral si doua de cross-trade. Exista diferite abordari care cer cresterea acestui numar. Dezavantajul major al Romaniei este ca nu suntem vecini nici cu Germania, nici cu Franta si nici cu Italia si nici nu avem o economie atat de puternica precum cea a Poloniei, Cehiei sau Ungariei“, a mai explicat secretarul general al UNTRR.
In ultima instanta, referitor la prevederea, deja aplicata de unele state membre, prin care efectuarea pauzei saptamanale normale in cabina va fi interzisa, Radu Dinescu a spus ca exista niste estimari care arata ca la momentul de fata lipsesc 400.000 de spatii de parcare securizate la nivelul Uniunii Europene si cu toate acestea prevederea pare ca va trece.
Ca mentiuni vizavi de implicarea UNTRR in dialogul european, Dinescu a amintit ca Uniunea a fost la Strasbourg in martie 2007 la o serie de discutii, din care s-au desprins doua idei, una dintre acestea fiind mentinerea politei de asigurare pentru dovedirea capacitatii financiare a firmelor de transport. „Astazi, din evidentele ARR reiese ca aproape 50% din firmele din Romania nu detin astfel de polite. Daca s-ar elimina aceasta prevedere ar trebui practic sa iasa de pe piata jumatate din firme si sunt 34.000 de firme care fac transport de marfuri, cu 155.000 de vehicule licentiate de peste 3,5 t. Un alt succes a fost eliminarea momentului diferit de implementare. Erau parlamentari germani care sustineau ca pentru ultimele state venite noile regulamente trebuie sa se implementeze la doi ani de la publicare, iar pentru primele 15 state, dupa 4 ani“, a subliniat Radu Dinescu. Acesta a mai amintit ca Pachetul Mobilitate 1 a fost publicat de Comisia Europeana in 31 mai 2017, Pachetul II la data de 8 noiembrie 2017, iar Pachetul III pe 17 mai 2018.

Europarlamentarii romani cred ca inca sunt solutii
Prezenti in cadrul conferintei UNTRR, europarlamentarii Marian-Jean Marinescu (PPE) si Maria Grapini (S&D) au mai aratat ce se poate face in continuare. „In PPE am avut o intalnire pe 10 octombrie cu cei trei colegi ai mei, unul e raportor pentru Modificarea Regulamentului 561/2009, ceilalti sunt raportori din umbra ai PPE pentru Cabotaj si Detasare, si ne-am facut o strategie“, a explicat Marinescu, aratand cum este compus un dosar in Trilog. Acesta a explicat ca sanse mai mari sunt daca un text este adoptat doar de Consiliu. Dar daca si Parlamentul si Consiliul adopta aceeasi propunere de modificare atunci este mult mai greu de scos la negociere. „Insa noi vom continua sa ne batem pentru aceste regulamente. Vom incerca sa avem un pachet de propuneri care cuprind aproape toate punctele ce sunt in discutie“, a mai declarat Marinescu, spunand si ca cel mai probabil vom avea o varianta finala a Pachetului Mobilitate 1 dupa vara lui 2020, deci catre finalul anului viitor.
In opinia Mariei Grapini, desi Pachetul a intrat la negociere, inca mai pot fi votate compromisuri pentru lucrurile mari, cele cu adevarat importante, desi la Bruxelles oficialul a constatat „foarte multe incalcari ale regulilor democratiei. In privinta acestui Pachet Mobilitate nimeni nu poate sa spuna ca nu am fost uniti, ca eurodeputati romani. Ne-am semnat reciproc scrisorile. De altfel, de la noi a plecat o scrisoare initiata de un coleg bulgar pentru Pachetul Mobilitate. De asemenea, s-a facut scrisoare catre Comisie legata de faptul ca nu pot merge mana in mana decarbonizarea cu intoarcerea camioanelor acasa, sunt politici care se bat cap in cap. Ce depinde de noi facem si avem argumente“, a subliniat Grapini, care a explicat ca una dintre variante, in cazul in care nu se obtin compromisurile, este cea in care negocierile sa fie blocate. „Daca, totusi, Pachetul iese cu multe lucruri nefavorabile, putem solicita un upgrade printr-o rezolutie pe care Parlamentul European poate sau nu sa o ia in considerare. Nu va fi usor de obtinut, probabil ca va mai dura inca doi ani“, a declarat Grapini.

Sase tari cer revizuirea Pachetului Mobilitate
Potrivit premierului bulgar Boyko Borissov, citat de agentia de presa Novinite si preluat de Agerpres, cele sase tari din Consiliu, respectiv Bulgaria, Romania, Ungaria, Lituania, Letonia si Polonia, au semnat un document comun in care cer revizuirea Pachetului Mobilitate. In document, sefii de guverne din cele sase state, inclusiv Romania prin Viorica Dancila, insista sa se ia in considerare impactul unor masuri din Pachetul Mobilitate, care au efecte semnificative asupra politicilor economice si de mediu ale UE.
Cele sase state sustin ca este necesara o discutie amanuntita in care sa se tina cont de specificul national al tuturor tarilor membre UE, inclusiv al celor aflate la granitele UE. „Nu vom adopta masuri care sa creeze divizari nedorite in UE. Suntem ferm convinsi ca noile masuri legislative trebuie sa fie realiste, proportionale si nediscriminatorii. Ele trebuie sa sutina concurenta in sectorul transporturilor din UE fara a pune companiile noastre intr-o situatie mai grea decat a companiilor originare din terte tari“, se arata in document.