Potrivit celor mai recente studii, Bucurestiul ocupa cea de-a treia pozitie in lume in ceea ce priveste densitatea de masini, iar asta poate fi o dovada pozitiva ca locuitorii sai prospera. Insa faptul ca infrastructura nu tine pasul cu boom-ul inmatricularilor imprima ideea unei nevoi acute de gasire a unor solutii de trafic si de mobilitate durabila care sa imbunatateasca si calitatea vietii din punct de vedere al aerului respirat. In acest context, este imbucuratoare deschiderea tot mai mare catre automobile electrice, ca si orientarea municipalitatii catre achizitia de mijloace de transport in comun electrice, insa aceste aspecte nu compenseaza, de exemplu, faptul ca metroul bucurestean nu acopera nici 50% din cartiere, ca sa nu mai vorbim de periferii. Pe hartie, solutii si fonduri de trecere catre un transport „verde“ sunt destule, insa in practica licitatiile pentru orice fel de achizitii de vehicule sunt greoaie, iar faptul ca in consultarea publica nu apare si modelul de contract si ca in caietele de sarcini adesea nu sunt definite clar perioadele de livrare, modul in care se face receptia sau respingerea produsului, pune furnizorii de vehicule pe fuga, in vreme ce autoritatile publice constata la finele unei faze de finantare ca nu au cheltuit nici 20% din fondurile europene disponibile pentru mobilitate urbana si transport public ecologic.
Congestionarea traficului este apanajul orasului modern, sunt de parere participantii la simpozionul „Mobilitate durabila, solutii de trafic, transport public si logistica“, organizat de Camera de Comert si Industrie Romano-Germana (AHK) din Romania, insa trebuie adoptate solutii urgente, mai ales ca, potrivit lui Johannes Becker, partener TPA Romania, sunt disponibile fonduri europene pentru mobilitate urbana. „Pana in iunie 2019 a fost deschis un program pentru autoritatile publice, existand posibilitatea ca orasele sa acceseze fonduri europene pentru orice fel de masura in legatura cu transportul public ecologic, de la achizitia de autobuze electrice, pe gaz sau hibride, pana la achizitia de tramvaie, pregatirea sinelor sau modernizarea statiilor, e-ticketing sau benzi de biciclete si autobuze. Insa orasele, pentru a fi eligibile, aveau nevoie de un plan de mobilitate, iar majoritatea nici nu stiau cum se face. Ca urmare, multe proiecte au fost aprobate tarziu, iar licitatiile abia acum incep“, a punctat acesta, atragand atentia ca nu s-au cheltuit nici 20% din fondurile disponibile in perioada de finantare 2014-2020. „In perioada urmatoare vor fi mai multe fonduri pentru programele care contribuie la reducerea de emisii de CO2. Atunci, Guvernului nu-i va mai fi usor sa finanteze din fonduri europene constructia de autostrazi, pentru ca cel putin 30% (7-8 milioane de euro) din toate fondurile trebuie sa aiba un efect pozitiv climatic. Mai mult, CE a hotarat ca se vor investi pana in 2030 o mie de miliarde de euro in masuri care ajuta clima si, cu siguranta, vor fi si de aici multi bani disponibili pentru transport.“