Reglementarea domeniului de „ride sharing“, mult asteptata de catre jucatorii din industrie, era inevitabila, in contextul cererii in crestere din partea consumatorilor pentru servicii moderne si solutii digitale de intermediere a transportului de persoane. Mai raman, insa, aspecte care trebuie lamurite, in special din punct de vedere fiscal, este de parere Anca Ghizdavu, manager Taxe Directe in cadrul Deloitte Romania.
Astfel, OUG 49/2019 stabileste obligativitatea obtinerii unui aviz tehnic, anual, de la Ministerul Comunicatiilor si Societatii Informationale (actualmente integrat in MTIC), de catre platformele digitale de intermediere utilizate intre transportatori si pasageri, obtinerea unei autorizatii pentru operatorii de transport alternativ, utilizarea caselor de marcat pentru plati in numerar, emiterea de facturi pentru platile cu cardul etc. Totodata, ordonanta stabileste obligatia operatorului nerezident al platformei digitale sa detina, pe toata perioada in care desfasoara activitati de intermediere a transportului alternativ, o sucursala in Romania, pentru a fi reprezentat in fata autoritatilor romane. Pentru jucatorii deja existenti pe piata, termenul initial de implementare a regulilor mentionate era 1 noiembrie 2019.

Prin legea nr. 204/2019 de aprobare a ordonantei, termenul de implementare a reglementarilor a fost prelungit pana la 1 februarie 2020. In acelasi timp, legea extinde valabilitatea avizului tehnic pentru platformele digitale, de la un an la doi ani, si forma juridica de prezenta, de la sucursala la filiala.
Fiscalizarea in domeniu ramane insa neclara, atrage atentia Anca Ghizdavu. „Legislatia in vigoare nu aduce suficiente clarificari pentru stabilirea tratamentului fiscal al veniturilor obtinute din intermedierea efectuata de operatorii nerezidenti de platforme digitale. De asemenea, raman neclare alte aspecte legate de activitatile filialei romane, respectiv modul in care ar trebui sa fie incheiate contractele cu transportatorii ori pasagerii sau cum vor fi inregistrate operatiunile de intermediere (direct de nerezident sau prin filiala romana). Singurul aspect mentionat este cel legat de rolul acestei filiale – de reprezentare a operatorilor nerezidenti in fata autoritatilor din Romania. Referitor la tratamentul fiscal, singura mentiune din legislatie prevede ca veniturile obtinute din efectuarea transportului alternativ de catre transportatorii si operatorii de platforme digitale deopotriva trebuie impozitate conform legislatiei fiscale romane. Insa veniturile operatorului sunt reprezentate de comisioanele percepute transportatorilor, iar pentru acestea ar exista mai multe moduri de impozitare (de exemplu, prin retinere la sursa). Dar acest aspect trebuie lamurit prin legislatie.“