Africa de Sud se mândrește cu cea mai industrializată economie din Africa, care se bazează pe doi poli: bazinul Gauteng – unde este concentrată cea mai mare parte a industriei și unde se află și mega-orașele Johannesburg și Pretoria – și portul Durban, cel mai mare port de pe continent în ceea ce privește traficul de containere. Aceste centre sunt conectate de o cale ferată de 740 km, dedicată transportului de marfă și, din acest motiv este denumită Coridorul de containere. Aceasta este operată, ca și întreaga rețea sud-africană, de compania de stat Transnet.
Într-un articol publicat pe 31 mai de agenția de știri Bloomberg se precizează că această cale ferată a funcționat la un sfert din capacitatea sa în a treia săptămână a lunii mai din cauza furturilor de cupru și a vandalismului, iar în săptămâna precedentă procentul a fost puțin mai mare (36%). Apogeul acestor furturi a fost pe 25 mai, când au dispărut aproape 3 km și jumătate de cabluri de cupru. În această perioadă, aproximativ 50 de trenuri au fost oprite pe șine din acest motiv.
Aceste perturbări au un impact asupra întregii economii sud-africane, deoarece opresc producția marilor fabrici, cum ar fi industria auto și siderurgică. Mărci precum Bmw și Ford își desfășoară activitatea în bazinul Gauteng, exportând o mare parte din producția lor. Deplasarea traficului rutier este complicată, deoarece autostrada N3 dintre Durban și Johannesburg este foarte aglomerată, iar transportul cu camioane este mult mai scump decât cel feroviar.
Dar nu numai coridorul de containere suferă din cauza furtului de cupru. Este o plagă care afectează și alte linii importante de transport de marfă, care leagă minele de porturi. În ultimul exercițiu financiar, nu mai puțin de 591 km de cabluri au dispărut din rețeaua operată de Transnet, adică o cincime din lungimea totală. Practic, rețeaua feroviară sud-africană a devenit o mină de cupru în aer liber, pe care compania este acum incapabilă să o apere.
Fenomenul a devenit cronic, până în punctul în care Transnet publică un buletin zilnic privind furtul de cupru: cel mai recent – din 29 mai – indică o pierdere de 902 m, în principal în coridorul central (402 m), în coridorul de containere (298 m) și în coridorul Cape (201 m). Și doar o singură persoană a fost arestată. Alternativa ar putea fi trecerea de la locomotivele electrice la cele diesel, dar acestea ar trebui să fie achiziționate cu costuri mari.
Apoi, există fenomenul „trenurilor fantomă”, adică al convoaielor care circulă pe rețeaua feroviară a Transnet, dar care nu sunt operate de companie și nici nu sunt programate. Practic, acestea călătoresc în mod complet ilegal. Pe 23 martie, compania a anunțat lansarea unei anchete, precizând că și unii angajați ar fi implicați. Este un fenomen care afectează transportul minier și care se traduce printr-o pierdere economică serioasă pentru companie, care plătește costurile convoaielor de mii de tone, fără a obține nimic de pe urma lor. Potrivit surselor interne ale Transnet, acest fenomen există de ani de zile și necesită complicitatea a numeroși actori: nu doar feroviari, ci și planificatori, personal de control al liniei și al terminalelor și, bineînțeles, expeditori și destinatari ai călătoriei. Dar cum poate fi gestionat un tren fantomă? O modalitate este de a utiliza un tren care este anulat oficial, dar care circulă în realitate, sau de a adăuga unul la programul zilei.
