Pe măsură ce statele membre UE transpun Pachetul Mobilitate în legislațiile naționale, încep și controalele. Măsura întoarcerii camioanelor la 8 săptămâni în statul de înmatriculare nu poate fi însă sancționată decât în țara de origine, astfel că, la noi, revine în sarcina ISCTR să verifice dacă transportatorii respectă această prevedere ca o condiție pentru deținerea licenței de transport. Deși conducerea Inspectoratului de Stat are toată înțelegerea pentru firmele de profil și vede absurditatea măsurii, menită să le crească costurile și să le scadă competitivitatea, este obligată prin legislația europeană să dea curs solicitărilor primite de la omologi în termen de 30 de zile. Colacul de salvare pentru cărăuși l-ar putea reprezenta modificarea HG 69/2012, prin care să se acorde un timp mai mare de remediere a nerespectării condiției de licențiere, de la 30 de zile la 6 luni.
Adoptarea Pachetului Mobilitate a avut ca scop declarat, printre altele, aplicarea unei legislații unitare în transport, care să favorizeze accesul la piața liberă europeană pentru operatorii din toate statele membre. Din păcate, rezultatul a fost un fiasco, occidentalii luându-și „partea leului”, în dorința de a tăia accesul la masa bogaților pentru companiile de transport din est, foarte muncitoare și mai competitive decât cele vestice.
Modul în care sunt înțelese și se aplică prevederile din PM diferă totuși de la un stat la altul, lucru ce reiese și din practica de control. Și vedem abordări diferite, cele mai radicale avându-le instituțiile de control din Belgia și Franța.
La nivelul Euro Control Route (ECR) nu au fost făcute deocamdată controale comune privind Pachetul Mobilitate, focusul în ultimul an fiind pe manipularea tahografului și pe respectarea timpilor de conducere și de odihnă – chestiuni clare. „Discuțiile pe marginea PM au fost până acum «liniștite», mai ales că cele mai multe state membre abia în 2023 au făcut demersurile necesare pentru transpunerea noilor prevederi în legislațiile naționale”, a explicat Florin Gagea, șeful Serviciului Monitorizare și Control din cadrul ISCTR și președintele Euro Control Route până în iunie a.c., în cadrul conferinței Tranzit de la Suceava.
Conformare la 6 luni în loc de 30 de zile
Până la pronunțarea Curții de Justiție a Uniunii Europene asupra acțiunilor în anulare deschise de România și de alte state periferice UE împotriva Pachetului, țara noastră trebuie să vină cu soluții pentru a contracara efectele legislației europene, este de părere Florin Gagea. Spre exemplu, la respectarea condiției de sediu, unde este stipulată întoarcerea camionului la 8 săptămâni, se poate schimba constatarea conformării (aducerea camioanelor acasă) într-un termen de la 30 de zile până la 6 luni, care este maximul admis. Această practică ar putea să fie adoptată de mai multe state din sud-estul Europei, mai ales că măsura întoarcerii camionului nu are niciun beneficiu concret, ci doar generează poluare inutilă și pierderi financiare. Iar dacă firmele de transport își vor deschide puncte de lucru în Occident, atunci vor fi pradă ușoară din partea organelor fiscale din statele respective, care le vor acuza că sunt „căsuță-poștală” și vor solicita să încaseze taxe și impozite acolo.
Există și riscul ca statele periferice să piardă mulți operatori de transport, care își vor reloca integral business-urile în vest, pentru a-și păstra competitivitatea pe piața unică. Inclusiv România ar avea mult de suferit în acest caz.
Modificarea HG 69/2012 în cel mai scurt timp
Schimbarea termenului de remediere a nerespectării aducerii camionului la sediu, de la 30 de zile la 6 luni de la constatarea abaterii, ar urma să fie inclusă în cel mai scurt timp în proiectul de modificare a HG 69/2012. Motivul pentru care s-a întârziat până acum a fost acela că reprezentanții Ministerului Transporturilor au sperat că vor putea să modifice actul normativ o singură dată, astfel încât să prindă și modificarea legislației la transportul interjudețean de persoane. Cum lucrurile trenează în cazul acestuia din urmă, se va merge mai departe doar cu prevederile referitoare la transportul de marfă, a dat asigurări Marius Alban, reprezentantul Direcției Transport Rutier din cadrul MT la conferința Tranzit.
Draftul proiectului de modificare a HG 69 urma să fie pus la sfârșitul lui mai pe transparență decizională și să urmeze toate etapele de consultare publică, dialog social etc., pentru a putea fi adoptat cât mai repede. Obiectivul este de a securiza ca transportatorii români să fie cât mai greu de sancționat pentru nerespectarea prevederilor considerate abuzive din PM.
În ceea ce privește draft-ul de proiect care circulă pe surse din martie, Marius Alban a lămurit că este o variantă veche, care nu trebuie luată în seamă.
Augustin Hagiu, președintele Federației Operatorilor Români de Transport, a menționat că este de dorit totuși un timp suficient pentru consultări, pentru a putea fi luate în discuție și alte subiecte importante pentru operatori, cum ar fi personalizarea copiei conforme a licenței de transport, eliminarea dublării sancțiunilor pe depășirile de mase și dimensiuni din mai multe acte normative (eventual, din HG 69) și, cel mai important, cuantumul amenzilor, despre care se vorbește că s-ar putea mări.
Nu ar strica nici raportarea la amenzile care se dau în alte state membre pentru abateri similare, astfel încât cărăușii să nu fie îngenuncheați de sancțiuni la ei acasă, a subliniat Miron Sporea, reprezentantul Asociației Patronale a Transportatorilor Europa 2002 (APTE 2002). „Nu se poate încadra la abateri foarte grave neprezentarea copiei conforme la control dacă aceasta există, doar pentru că șoferul a uitat-o la sediu. Trebuie înțeles că transportatorii lucrează la marje de profit foarte mici, iar amenzile trebuie să aibă rol de corecție, nu să îi împingă în faliment.”
Cele mai multe solicitări de control vin pentru detașare
Desigur, în cazul tuturor controalelor se face distincție între acordarea amenzii pe șofer sau pe compania de transport. Însă în cazul în care se adună mai multe amenzi grave într-o anumită perioadă de timp, firma își poate pierde buna reputație. Este o anumită formulă de calcul, a explicat Florin Gagea, însă ISCTR nu primit nicio solicitare până acum pentru retragerea bunei reputații ori suspendarea licenței de transport. Amendarea efectuării pauzei de 45 de ore în cabină poate fi dată atât pe companie, cât și pe șofer. La fel în cazul depășirii timpilor de conducere și de odihnă.
„Termenul de răspuns în cazul unei solicitări primite de la o instituție de control din UE este, conform legii, de 30 de zile. Încercăm să împingem la maximum acest termen, tocmai pentru a nu îi copleși cu controale pe operatorii români. Cele mai multe solicitări primite prin IMI vin pe detașare transnațională.”
Este adevărat că unele state vestice, cum ar fi Franța sau Belgia, dau dovadă de exces de zel la control și încalcă recomandările Comisiei privind procedurile de urmat. „Încercăm să semnalăm acest lucru în cadrul întâlnirilor ECR. Țările vestice manifestă un protecționism excesiv și vânează cele mai mici greșeli, plus că se orientează cu precădere la controlul în trafic către vehiculele înmatriculate în Europa de Est. Iar acest lucru ne-a fost confirmat și de către transportatori. Din păcate, unele state sunt mai deschise la dialog în cadrul ECR, altele, nu. Belgia, spre exemplu, este unul dintre partenerii dificili.”
În țară, ISCTR a început controale la adresa camioanelor ucrainene pentru respectarea timpilor de conducere și odihnă, pentru a se asigura că se reduce astfel riscul de accidente provocate de oboseala la volan. Este nevoie, desigur, și de concursul Poliției Rutiere pentru eficiență maximă pe acest palier. Oricum, de la începerea războiului din Ucraina, cărăușii din această țară îi concurează în mod incorect pe români la multe capitole.
Traficul prin punctul de trecere a frontierei Siret a crescut cu 300% în ultimul an, în contextul izbucnirii războiului din Ucraina, a confirmat comisarul-șef de Poliție Cezar Ciorteanu, șeful Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Suceava. La transportul de marfă, creșterea a fost generată în special de camioane goale. Astfel, în doar 24 de ore trec în medie 500 de camioane, în condițiile în care PTA Siret a fost conceput pentru circa 200 de vehicule. Odată cu reabilitarea punctului – care se desfășoară acum – traficul va fi mult fluidizat. Numai în martie a.c., prin PTF Siret au trecut 12.000 de camioane pe sensul de ieșire din România (față de 3.000, în martie 2022) și 11.000 pe intrare. Timpul mediu necesar pentru toate verificările efectuate de Poliția de Frontieră este de 2-3 minute per vehicul. Sunt însă și alte instituții abilitate pentru control la graniță la transportul de marfă, astfel încât timpul necesar verificărilor crește.
Și tocmai din acest motiv transportatorii atrag încă o dată atenția asupra închiderii cântarelor din frontieră, care nu creează decât blocaje și mai contravin și regulamentelor europene (1100/2008).
