Comisia Europeană a publicat recent o evaluare detaliată a impactului privind clima și posibilele căi de atingere a obiectivului convenit de emisii net zero, recomandând o reducere netă a acestora de 90% până în 2040, comparativ cu nivelurile din 1990.
De asemenea, a lansat o discuție cu părțile oficiale, urmând ca o nouă propunere legislativă să fie convenită după alegerile europene cu Parlamentul European și cu statele membre, în conformitate cu avizul Consiliului Consultativ Științific European pentru schimbările climatice (ESABCC) și cu angajamentele asumate de UE în cadrul Acordului de la Paris.
Printre condițiile favorabile stabilite pentru atingerea obiectivului de reducere a emisiilor cu 90% sunt incluse implementarea integrală a cadrului convenit pentru 2030, asigurarea competitivității industriei europene, accentul pe o tranziție echitabilă, condiții de concurență echitabile la nivel internațional și un dialog strategic privind cadrul post-2030 cu industria și sectorul agricol. Rezultatele COP28 de la Dubai arată că și restul lumii adoptă aceeași direcție. UE, lider în acțiuni climatice internaționale, își va menține cursul, creând oportunități pentru prosperarea industriei europene în noile piețe globale ale tehnologiilor curate.
Predictibilitate și durabilitate pentru economie și societate
Stabilirea unui obiectiv climatic pentru 2040 va ajuta industria, investitorii, cetățenii și guvernele europene să poată lua decizii în acest deceniu pentru a menține UE pe drumul spre neutralitate climatică până în 2050. Acest obiectiv transmite semnale importante pentru investiții și planurile pe termen lung, reducând riscurile legate de active blocate. Planificarea anticipată poate contribui la o societate prosperă, competitivă și echitabilă, consolidând Europa ca destinație principală pentru investiții, cu locuri de muncă stabile și sigure pentru viitor.
Stabilirea obiectivului climatic pentru 2040 va întări capacitatea de rezistență a Europei și va consolida independența energetică față de importurile de combustibili fosili, care au reprezentat peste 4% din PIB în 2022, în contextul conflictului dintre Rusia și Ucraina. Schimbările climatice au generat costuri și un impact uman semnificativ, cu daune economice estimate la 170 de miliarde de euro în ultimii cinci ani. Evaluarea Comisiei arată că lipsa de acțiune în privința încălzirii globale ar putea reduce PIB-ul UE cu aproximativ 7% până la finalul secolului, conform estimărilor.
Stabilirea condițiilor
Realizarea unei reduceri de 90% a emisiilor până în 2040 impune îndeplinirea unui număr de condiții favorabile. Primul pas constă în implementarea completă a legislației existente pentru reducerea emisiilor cu cel puțin 55% până în 2030. Un alt element cheie este actualizarea proiectelor de planuri naționale privind energia și clima pentru monitorizarea progreselor, în timp ce Comisia va colabora strâns cu statele membre, industria și partenerii sociali pentru a facilita acțiunile necesare.
Green Deal va trebui să evolueze într-un acord de decarbonizare industrială, capitalizând punctele forte, precum energia eoliană, hidroenergia și electrolizoarele. Prioritățile includ extinderea capacității de producție în sectoarele emergente, precum bateriile, vehiculele electrice, pompele de căldură, energia solară fotovoltaică, CCU/CCS, biogazul, biometanul și economia circulară. Stabilirea unui preț al carbonului și accesul la finanțare sunt esențiale pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor în industria europeană. Comisia va crea un grup operativ specializat pentru a dezvolta o abordare globală a tarifării și a piețelor de carbon. Mobilizarea unei combinații adecvate de investiții publice și private este crucială pentru asigurarea durabilității și competitivității economiei. O abordare europeană va fi necesară în următori ani, în materie de finanțare, în strânsă cooperare cu statele membre.
Echitatea, solidaritatea și politicile sociale rămân fundamentale în tranziția climatică. Acțiunile climatice trebuie să aducă beneficii întregii societăți, iar politicile climatice trebuie să țină seama de cei care sunt cei mai vulnerabili sau care se confruntă cu cele mai mari dificultăți de adaptare. Fondul social pentru climă și Fondul pentru o tranziție echitabilă exemplifică politici ce sprijină cetățenii, regiunile, întreprinderile și angajații. Dialogul deschis cu toate părțile interesate este crucial în realizarea tranziției curate, de aceea Comisia a inițiat deja discuții oficiale cu industria și agricultura. În luniile următoare, dezbaterile politice în Europa va oferi oportunitatea de a implica publicul în etapele și alegerile viitoare. Dialogul structurat cu partenerii sociali trebuie consolidat și concentrat pe ocuparea forței de muncă, mobilității, calitatea locurilor de muncă și investiții în recalificare și perfecționare profesională. Ritmul de decarbonizare depinde de tehnologiile cu emisii reduse și de utilizarea eficientă a resurselor într-o economie circulară.
Există preconizări că sectorul energetic va atinge decarbonizarea completă la scurt timp după 2040, bazându-se pe soluții energetice de emisii zero sau reduse, precum sursele regenerabile, energia nucleară, eficiența energetică și tehnologii, precum stocarea, CSC, CCU, eliminarea carbonului, energia geotermală și hidroelectrică. Lansarea Alianței Industriale pentru Reactoare Modulare de Mici Dimensiuni are scopul de a spori competitivitatea industrială și de a construi un lanț de aprovizionare robust în UE, contribuind la reducerea dependenței de combustibilii fosili cu 80% între 2021 și 2040. Sectorul transporturilor se va decarboniza prin soluții tehnologice și prețuri la carbon, iar, cu politici și sprijin adecvat, sectorul agricol poate juca un rol important în tranziție, asigurând în același timp o producție alimentară suficientă, venituri echitabile și servicii vitale, așa cum creșterea capacității solurilor și a pădurilor de a stoca mai mult carbon. Totodată, un dialog holistic cu industria alimentară ar dezvolta practicile și modelele de afaceri durabile.
UE continuă să dezvolte condițiile-cadru pentru a atrage investiții și producții, asigurând o tranziție climatică de succes alături de o competitivitate industrială consolidată, în special în domeniile tehnologiilor curate. Viitorul cadru pentru decarbonizarea industriei se va construi pe baza planului industrial european Green Deal. Investițiile publice vor fi direcționate eficient, combinând subvenții, împrumuturi, capitaluri proprii, garanții și alte forme de sprijin public. Prețurile carbonului vor continua să joace un rol cheie în stimularea investițiilor în tehnologiile curate, generând venituri pentru acțiuni de combatere a schimbărilor climatice și sprijin social pentru tranziție.
Atingerea obiectivului recomandat de reducere a emisiilor cu 90% implică atât reducerea emisiilor, cât și eliminarea carbonului. Aceasta presupune implementarea tehnologiilor de captare și stocare a carbonului, precum și utilizarea acestuia în industrii. Strategia UE pentru gestionarea carbonului industrial va susține dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și infrastructura de transport CO2. Captarea carbonului va fi orientată către sectoarele greu de decarbonizat, în care alternativele sunt mai puțin viabile economic. Eliminarea carbonului va deveni crucială pentru a obține emisii negative după 2050.
