În ultimii doi ani peste 400.000 de colete sunt expediate zilnic din China în Belgia și tot atâtea în Germania. De asemenea, 15 aeronave cargo din China aterizează săptămânal pe aeroportul din Budapesta. Chiar dacă Oradea ar fi mai liber și bine plasat geografic pentru a acoperi regiunea central și est-europeană, conexiunile de transport internațional fac ca Budapesta să fie preferată, de aici mărfurile pentru România fiind transportate cu camionul până în centrele de curierat cross-border.
După ce în 2023 majoritatea capacității de transport aerian al liniilor asiatice către SUA și Europa a fost cumpărată de platformele chinezești de e-commerce precum J.D.com, Alibaba, Shein sau Temu, anul acesta marii expeditori s-au aruncat în lupta licitării pentru locuri de cargo pe aeronave, astfel că deja vorbim despre cumpărarea întregii capacități de cargo aerian către Europa.
În aceste condiții, o discuție despre noi linii de cargo aerian în Europa și, de ce nu, în România, și mai exact în Oradea, este mai mult decât binevenită. L-am intervievat pe Alexandru Orjan, vicepreședintele Camerei de Comerț Româno-Chineze despre legăturile comerciale dintre țara noastră și China și în ce măsură liniile aeriene chinezești ar putea fi interesate de stabilirea unor noi conexiuni cu România. Am aflat că, în prezent, nu există date statistice privind consumatorii români care comandă bunuri online din China, dar, potrivit datelor furnizate de instituția vamală din China, în ultimii doi ani zilnic sunt expediate de aici peste 400.000 de pachete în Belgia și tot atâtea în Germania.
Aeroportul din Budapesta pare să dețină controlul în ceea ce privește transportul de cargo aerian în zonă: regiunea Zhengzhou are cinci avioane de marfă pe săptămână către Budapesta, Shenzhen și Chengdu – câte trei, iar patru cargoboturi pe săptămână vin din Hangzhou. Astfel, Ungaria are nu mai puțin de 15 aeronave de marfă care aterizează săptămânal pe Budapesta, care transportă 825 de tone de mărfuri (55 de tone/avion).
„Oradea poate prezenta interes pentru China în vederea formării unui hub aviatic, care să acopere întreaga regiune a Europei Centrale și de Est”, a spus Alexandru Orjan, care a oferit și mai multe date statistice care indică potențialul enorm pentru dezvoltarea afacerilor transfrontaliere de comerț electronic între China și România: volumul comerțului dintre cele două țări în 2023 a fost de 10,56 de miliarde dolari, din care valoarea totală a mărfurilor exportate din China în România a fost de 7,7 miliarde de dolari.
În 2023, importurile și exporturile transfrontaliere de comerț electronic ale Chinei au ajuns la 330 de miliarde de dolari, o creștere de 15,6%. Numai exporturile au totalizat 254 de miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creștere de 19,6%.
„O treime dintre români preferă să cumpere online din magazine din China (27%) și din statele membre UE (23%), segmentele pe care s-au axat aceste cumpărături fiind îmbrăcămintea, încălțămintea, mobilierul și produsele electronice chinezești. În 2024, veniturile din vânzări ale pieței românești de comerț electronic vor ajunge la 11,5 miliarde de dolari, ceea ce reprezintă o creștere anuală de aproximativ 16%.”
Interesant este că pe 21 martie 2024, Poșta Română și Poșta Chineză au semnat un acord bilateral privind e-Postbao.
În prezent, nu există zboruri directe între China și România, destinațiile de mărfuri aeriene din China fiind concentrate în principal pe Aeroportul București Otopeni. Un număr mare de produse de vânzare online din China ajung în România, însă prin transport maritim și feroviar, capacitatea de transport aerian fiind evident insuficientă.
„Extinderea în continuare a comunicării între întreprinderile chineze și piața din România depinde de cererea generală de produse chinezești pe piața din România. În același timp, dacă România are avantaje puternice în promptitudinea și economia logisticii transportului aerian internațional, va fi și un factor important care poate atrage companiile chineze să acorde atenție și să extindă piața românească. Prețul ridicat al transportului internațional împiedică majoritatea companiilor chineze să aleagă transportul aerian. În același timp, Ungaria are anumite avantaje față de România în ceea ce privește capacitatea medie de transport și structura lanțului industrial al transportului internațional, iar unele companii chineze preferă să își transporte mărfurile aerian în Ungaria și apoi să livreze în România cu camionul”, a concluzionat Alexandru Orjan.
