Comisia Europeană a anunțat luna trecută selecția a 42 de noi proiecte de finanțare pen­tru dezvoltarea infrastructurii de com­bustibili alternativi, care vor primi în total peste 424 de milioane de euro. Este vorba de deschiderea de noi puncte de reîncărcare cu energie și stații de alimentare cu hidrogen, precum și de electrificarea unor aeroporturi. Finanțarea este oferită în cadrul programului Facilitatea de infrastructură pentru com­bustibili alternativi (AFIF) și vizează cu pre­că­dere rețeaua TEN-T. Un apel AFIF este des­chis acum pentru aplicații, cu un buget de 1 miliard de euro pentru 2024-2025, iar primul termen limită pentru a aplica este 24 septembrie 2024.

Din 2021, UE a acordat peste 1,3 miliarde de euro prin AFIF pentru proiecte ce au ca scop mobilitatea electrică (26.400 de puncte de reîncărcare electrică, 202 de stații de H₂ și electrificarea operațiunilor terestre în 63 de aeroporturi). Potrivit oficialilor de la Bruxelles, acest ultim apel a avut cel mai mare succes din perspectiva numărului și calității proiectelor depuse, arătând interesul crescut al industriei. Cu toate acestea, apetitul pentru vehicule cu zero emisii care să iasă în afara orașelor este redus atât pentru autoturisme, cât mai ales pentru vehiculele comerciale. Iar problema nu este doar autonomia mai mică a mașinilor electrice sau numărul încă insuficient de stații de alimentare, ci în special prețul uriaș de achiziție al tehnologiei „verzi”, care nu se poate transpune ulterior în costul biletului de călătorie sau în tariful/km în cazul transportului de marfă.

După cum reiese din statistica înmatriculărilor de vehicule comerciale noi, achizițiile de autobuze urbane electrice sunt subvenționate direct de UE sau de unele state membre. Despre autobuze interurbane sau autocare nici nu poate fi vorba deocamdată. La ca­mioane, proiectele sunt puține și, în ritmul acesta, nu se vor putea atinge obiectivele Pactului Verde European. Câteva țări mai ambițioase au decis să acorde subvenții firmelor de transport private pentru a mișca lucrurile în direcția electrificării. Și aici ar trebui să se facă de fapt eforturi mai mari. Am întrebat de mai multe ori oficialii români de ce nu se pot derula și la noi programe Rabla pentru vehicule comerciale, după modelul occidental, dar se pare că avem o problemă de concurență neloială (doar noi). În aceste condiții, electrificarea transportului rutier de marfă și pasageri se va derula în continuare într-un ritm lent, iar din 2026 cărăușii români vor fi îngenunchiați și de noua rovinietă, calculată în funcție de distanța parcursă și indexată cu taxa pe emisiile de CO₂.