Tot mai mulți profesioniști din industria expedițiilor vorbesc de intensificarea furturilor de marfă pe durata transportului rutier, iar instituții internaționale de asigurări remarcă riscuri crescute de pagube cauzate de furturile de marfă din camioane din România. Vorbim de mărfuri sustrase în timpul transportului, în parcare sau dispariția cu totul a semiremorcii sau camionului – cu sau fără complicitatea șoferului sau chiar a companiei de transport.
Acum mulți ani un expeditor din Timișoara ne semnala furtul încărcăturii complete a unei semiremorci. Era vorba despre cafea, iar șoferul firmei (din Argeș) a reclamat o defecțiune la sistemul AdBlue și a lăsat semiremorca într-o parcare de lângă autostrada București-Pitești și s-a dus la service să rezolve problema, iar când s-a întors, semiremorca dispăruse. Aceeași poveste am auzit-o de curând, nu la o casă de expediții, ci la trei, dovadă că… ulciorul merge de multe ori la apă, când nici Poliția nu își face treaba cum trebuie, dar nici casele de expediții nu sunt foarte atente să verifice cui încredințează comenzile. Circulă deja de ani de zile bancuri cu camioanele din Argeș care dispar cu mărfurile, însă casele de expediții încă „mușcă” momeala, drept pentru care România urcă în clasamentele cu risc ridicat pentru asigurări Cargo și CMR.
Lăsând la o parte problemele juridice și imposibilitatea Poliției de a lupta cu naivitatea lucrătorilor unor expeditori sau retaileri, motivația care stă la baza unor astfel de situații este în primul rând disperarea de a găsi transportatori ieftini. Fie că e vorba de lăcomia expeditorilor de a-și asigura un comision mai mare, fie de dorința unui șef de filială care vrea să se afirme pentru marjele mari produse în România, un transport ieftin ascunde de multe ori probleme. Majoritatea caselor de expediții și mulți retaileri mari cu volume însemnate de marfă la intern au oameni pregătiți în departamentele de achiziții care știu foarte bine să calculeze costurile actuale de transport, astfel că este greu de înțeles mirajul tarifelor mici de transport. Și chiar dacă au noroc și nu cad pradă unor înșelăciuni sau furturi de marfă din partea unor firme-fantomă, tot pot să se confrunte cu pagube pentru că nu se păstrează lanțul de temperatură pe durata întregului transport, pentru că se defectează automarfarul și marfa nu se livrează la timp sau chiar pentru că marfa ajunge distrusă pe șosea din cauza unui accident nefericit produs din cauza stării tehnice deplorabile a unor camioane vechi.
De curând șeful unui service din Prahova relata că a fost semnalat să intervină cu o macara să scoată dintr-o râpă un camion nelicențiat, fără frâne, dar cu ITP valabil, care se răsturnase și produsese niște pagube inimaginabile. Șoferul nu avea permis de conducere pentru categoria C+E, firma care efectua transportul nu deținea licență valabilă, dar – surpriză! – marfa aparținea unui mare retailer de produse lactate. Deci, transport de produse alimentare care necesitau temperatură controlată efectuat în totală ilegalitate. Oare cu cât mai puțin a cotat firma respectivă contractul de distribuție încât să fie aleasă în defavoarea firmelor serioase care oricum merg cu marjă minimă la licitații?
Tocmai din aceste motive – ca să nu mai vorbim de situațiile în care firme de apartament intermediază contracte uriașe și dispar înainte de a mai plăti furnizorii de transport – cred că este nevoie de o reglementare specifică pentru stabilirea responsabilității expeditorilor pentru buna derulare a serviciului de transport. Aceștia trebuie să aibă obligația de a verifica licența operatorilor de transport angajați, certificările acestora pentru transporturi specializate, existența unei asigurări CMR valabile și acoperitoare și de a plăti la timp cursele efectuate în bună ordine de către furnizorii de transport angajați. Sigur, trebuie și remunerați cu un comision care să acopere un personal bine pregătit, o poliță de asigurare suplimentară, acces la portaluri unde să poată verifica multe aspecte, de la situația financiară a clienților și furnizorilor la portaluri ale autorităților și contracte cu furnizorii de asigurări CMR etc. Și lucrurile vor funcționa, fără îndoială, dacă nu primează prețul cel mai mic în orice situație.
