Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) și-a exprimat îngrijorările cu privire la Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu, subliniind absența unor măsuri clare de susținere pentru IMM-uri și antreprenori. În contextul acestui plan, care se concentrează pe un model economic ce vizează stimularea marilor investiții, nevoile micilor antreprenori nu sunt abordate, deși aceștia contribuie semnificativ la economia națională, generând 45% din cifra de afaceri și susținând 65% din salariile angajaților. IMM-urile sunt esențiale pentru economia țării și pentru un pilon esențial al stabilității sociale.
Într-o economie competitivă, IMM-urile au nevoie de sprijin fiscal, acces la finanțare și măsuri de stimulare pentru inovare și dezvoltare sustenabilă. CONAF avertizează că lipsa acestor măsuri poate duce la dificultăți majore pentru antreprenori în fața noilor provocări economice, afectând competitivitatea pe termen lung. De asemenea, organizația atrage atenția asupra efectelor negative ale măsurilor propuse, precum creșterea cotei operaționale la 16% și a TVA-ului la 21%, care vor majora costurile pentru IMM-uri și le vor limita capacitatea de extindere. Eliminarea stimulentelor fiscale și a facilităților pentru microîntreprinderi ar putea descuraja micii antreprenorii, conducând multe afaceri mici către închidere.
CONAF subliniază importanța unui echilibru în politicile fiscale pentru a sprijini atât marile investiții, cât și dezvoltarea IMM-urilor. Politicile fiscale echitabile ar putea contribui la un ecosistem antreprenorial sănătos și diversificat, promovând inovația și dezvoltarea economică pe termen lung în România.
Analiza de impact a Planului Fiscal Structural pe Termen Mediu pentru antreprenori
Planul accentuează stimularea marilor investiții, dar omite nevoile IMM-urilor, punând sub semnul întrebării echitatea modelului economic propus. IMM-urile sunt o forță economică esențială în economia României, producând 55% din profitul total, iar susținerea acestui sector este esențială pentru creșterea economică durabilă și reducerea disparităților regionale.
Într-un context economic competitiv, IMM-urile din România au nevoie de acces la finanțare, sprijin fiscal și politici stimulative pentru a putea inova și crește sustenabil. În lipsa acestora, micii antreprenori se vor confrunta cu dificultăți majore în adaptarea noilor realități economice și în a face față costurilor majore și noilor taxe, riscând stagnarea și reducerea competitivității pe piață.
Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al Guvernului se concentrează pe stimularea marilor investiții, dar nu oferă măsuri clare pentru susținerea mediului de afaceri destinat întreprinderilor mici și mijlocii (IMM) sau antreprenorilor, aspect ce ridică îngrijorări privind echitatea fiscală și economică. Aceasta reprezintă coloana vertebrală a economiei românești, unde marile corporații beneficiază, iar IMM-urile rămân vulnerabile, deși reprezintă un pilon esențial al economiei prin contribuția la PIB și locuri de muncă.
Modelul economic axat pe marile investiții sugerează că actuala perspectivă guvernamentală favorizează proiectele de infrastructură și investițiile mari de capital. Acestea pot aduce beneficii economiei generale, însă ignorarea IMM-urilor riscă să afecteze dezvoltarea unui ecosistem antreprenorial sănătos. Într-o economie avansată, este importantă armonizarea marilor investiții cu sprijinul IMM-urilor pentru a crea un mediu economic robust, diversificat și adaptabil la provocările globale. Pentru o economie echilibrată și rezilientă, marile investiții și IMM-urile trebuie să evolueze sinergic, stimulând atât inovația, cât și dezvoltarea locală. Absența unor măsuri clare pentru IMM-uri în Planul Fiscal sugerează o prioritizare care poate afecta negativ inovarea și dezvoltarea locală pe termen lung. IMM-urile susțin economiile locale, în timp ce marile investiții sunt, de regulă, concentrate în regiunile dezvoltate, amplificând astfel disparitățile regionale. Lipsa sprijinului pentru IMM-uri riscă să reducă dinamismul și sustenabilitatea economiei României pe termen lung.
După sublinierea importanței unui mediu fiscal echilibrat pentru marile investiții și micile afaceri, este necesară analiza măsurilor din Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu care afectează IMM-urile. Printre acestea se numără majorarea cotei unice la 16% și creșterea TVA-ului la 21%, măsuri care cresc costurile operaționale pentru micile afaceri. Totodată, eliminarea unor stimulente fiscale și înghețarea facilităților pentru microîntreprinderi limitează capacitatea de dezvoltare al acestora.
1. Majorarea cotei unice la 16% din 2025
Creșterea cotei unice de impozitare de la 10% la 16% va afecta în mod direct IMM-urile. În primul rând, acest lucru va diminua profitabilitatea IMM-urilor, deoarece marjele de profit sunt deja destul de reduse în sectoarele lor de activitate. Firmele mici nu au aceeași flexibilitate ca marile companii pentru a-și redistribui costurile, astfel că orice creștere a impozitului se va resimți rapid în resursele disponibile pentru dezvoltare și investiții. În multe cazuri, afacerile mici depind de reinvestirea imediată a profitului pentru a crește, iar această măsură va limita capacitatea lor de expansiune și va reduce atractivitatea pentru noi investiții.
De asemenea, micii antreprenori vor fi descurajați să își asume riscuri suplimentare, având în vedere creșterea poverii fiscale. Într-o piață în care competiția este deja acerbă, o creștere cu 6% a impozitului poate însemna o reducere semnificativă a competitivității. Pe termen lung, acest lucru ar putea încetini creșterea economică, deoarece antreprenorii mici și mijlocii nu vor putea menține aceleași locuri de muncă și contribuții fiscale ca înainte. În plus, această măsură ar putea duce la o migrare a afacerilor către economii mai puțin impunătoare din punct de vedere fiscal.
2. Creșterea TVA-ului la 21% din 2026
Majorarea TVA-ului de la 19% la 21% va avea un impact direct și imediat asupra IMM-urilor, în special în sectoare sensibile la preț, precum retail-ul și serviciile. Creșterea costurilor pentru consumatori va duce, cel mai probabil, la o reducere a cererii, ceea ce va afecta direct vânzările și veniturile acestor firme. Micii antreprenori vor fi cei mai vulnerabili la această schimbare, deoarece marjele de profit sunt mai mici, iar clienții lor sunt de obicei mai sensibili la prețuri. În plus, IMM-urile nu dispun de aceleași resurse ca marile companii pentru a absorbi aceste creșteri de costuri, ceea ce înseamnă că vor trebui să majoreze prețurile. Acest lucru poate duce la pierderea clienților, în special în contextul unei piețe interne extrem de competitive. În sectorul HORECA sau retail, unde prețurile influențează direct decizia de cumpărare, această majorare poate reduce volumul vânzărilor și implicit cifra de afaceri. Pe termen lung, măsura ar putea chiar duce la reducerea numărului de angajați sau la închiderea unor afaceri, în special în zonele economice mai puțin dezvoltate.
3. Eliminarea unor stimulente fiscale
Eliminarea stimulentelor fiscale pentru sectoare importante, precum construcțiile și IT-ul, va genera un impact negativ considerabil asupra IMM-urilor, care depind de aceste facilități pentru a rămâne competitive.
În special în construcții, scutirile de taxe au avut un rol esențial în impulsionarea investițiilor și crearea de locuri de muncă. Eliminarea acestor facilități va crește semnificativ costurile operaționale, lăsând IMM-urile din acest sector fără resursele necesare pentru a absorbi aceste cheltuieli suplimentare, în condițiile unei piețe deja supuse presiunilor inflaționiste. În plus, în construcții, eliminarea stimulentelor fiscale va face proiectele imobiliare mai costisitoare, reducând astfel numărul de investiții viabile. Aceasta va limita oportunitățile pentru micii dezvoltatori și va încetini ritmul de creștere al sectorului. Într-o piață unde marjele de profit sunt deja restrânse, IMM-urile din construcții vor fi cele mai afectate, având dificultăți în a accesa finanțare sau în a menține prețuri competitive pentru clienți. Consecințele acestor schimbări vor genera un efect de domino asupra economiei, reducând atât competitivitatea, cât și capacitatea IMM-urilor de a se adapta la noile condiții de piață.
Sectorul IT, de asemenea, va resimți din plin această schimbare. Scutirile fiscale pentru angajații din IT au fost un factor determinant în atragerea și păstrarea talentelor, într-un domeniu unde competiția globală este acerbă. Firmele mici, care nu pot compensa creșterile de taxe prin pachete salariale competitive, riscă să își piardă personalul calificat în favoarea companiilor mari sau internaționale. Această migrare a forței de muncă specializate va afecta capacitatea de inovare și dezvoltare a IMM-urilor din sector.
4. Îndatorarea publică și deficitul ridicat
Creșterea îndatorării publice la peste 60% din PIB, chiar și temporar, va afecta indirect IMM-urile prin creșterea dobânzilor și reducerea investițiilor guvernamentale. Într-o economie în care statul joacă un rol important în finanțarea proiectelor de infrastructură și dezvoltare, creșterea datoriilor va limita capacitatea Guvernului de a oferi sprijin economic. IMM-urile care depind de contracte publice sau de proiecte de infrastructură finanțate de stat vor suferi, deoarece Guvernul va avea mai puține resurse pentru a stimula aceste domenii.
Pe termen lung, o datorie publică ridicată va duce la măsuri de austeritate, care vor implica creșteri de taxe și reduceri de cheltuieli. Pentru IMM-uri, acest lucru se va traduce într-o povară fiscală suplimentară și într-o reducere a oportunităților de creștere. De asemenea, o datorie mare va face ca România să fie percepută ca un stat cu risc financiar mai mare, ceea ce va duce la creșterea costurilor de finanțare pentru IMM-uri, limitându-le accesul la credite și la alte forme de finanțare.
5. Înghețarea facilităților pentru microîntreprinderi
Planul fiscal prevede menținerea actualelor facilități fiscale pentru microîntreprinderi, însă lipsa de noi stimulente va limita capacitatea acestora de a se dezvolta. Microîntreprinderile reprezintă o parte semnificativă a economiei românești și au nevoie de sprijin continuu pentru a putea face față noilor provocări economice. Înghețarea facilităților fiscale actuale va pune o presiune suplimentară pe aceste afaceri, care deja operează în condiții dificile din punct de vedere financiar. Fără stimulente suplimentare, microîntreprinderile vor avea dificultăți în a accesa noi finanțări sau în a se extinde pe piețe mai mari. În plus, multe dintre aceste afaceri sunt vulnerabile la schimbările rapide din mediul economic, iar lipsa unui sprijin fiscal suplimentar le poate împinge spre închidere.
