După amânări succesive care au durat mai bine de un an, Curtea Constituțională a decis pe 5 noiembrie că Legea pentru modificarea și completarea OG 27/2011 privind transporturile rutiere este neconstituțională în ansamblul său, admițând obiecția formulată de deputați USR și de deputați neafiliați. În aceste condiții (și cum actualul program de transport expiră la finalul anului), MT a elaborat un nou proiect de act normativ, prin care interjudețeanul se va liberaliza de la 1 ianuarie 2025, fără acea perioadă de tranziție convenită anterior cu operatorii. Condițiile de acces la noua piață liberalizată sunt însă dure, iar criteriul privind vechimea maximă de nouă ani la sfârșitul perioadei de valabilitate a licenței de traseu – care se va acorda pe trei ani – pentru vehiculele nominalizate va fi foarte greu de respectat peste noapte.
Liberalizarea transportului interjudețean în forma propusă de Ministerul Transporturilor (MT) a fost declarată neconstituțională. Curtea Constituțională (CCR) a dispus în ședința din 5 noiembrie faptul că, prin actul normativ criticat – proiectul de modificare a OG 27/2011 – „orice operator de transport rutier de persoane poate solicita efectuarea unor servicii regulate la nivel interjudețean numai pentru rutele care nu sunt deservite deja de operatorii care dețin licențe de traseu valabile până la data de 30 iunie 2023, respectiv, a căror valabilitate a fost prelungită până la data de 31 decembrie 2024, prin noile autorizații de transport prevăzute de legea criticată. Această soluție legislativă exclude posibilitatea ca alți operatori să solicite autorizații de transport pentru orice traseu interjudețean în condițiile legii criticate.”
Potrivit comunicatului de presă publicat pe site‑ul CCR, Curtea a constatat că atribuirea serviciilor de transport interjudețean – așa cum este reglementată prin legea criticată – restricționează și chiar înlătură concurența pe această piață relevantă, prin stabilirea unor condiții discriminatorii pentru operatorii care doresc să acceseze pentru prima dată acest segment. Totodată, Curtea a reținut că, fiind vorba de o piață reglementată, în care concurența se manifestă doar la momentul atribuirii curselor, prelungirea duratei programului de transport interjudețean prin măsuri neconcurențiale conduce, automat, la lipsa concurenței, blocând nejustificat accesul potențialilor operatori în domeniu. În plus, lipsa unui criteriu de atribuire concurențială a rutelor de traseu, precum cel al tarifului de călătorie practicat pe traseu/km, care să aibă ponderea cea mai mare atunci când este acordată o exclusivitate pe un traseu, denaturează în fapt concurența și conduce la un monopol «sui-generis» în favoarea operatorilor actuali, care dețin licențe de traseu pentru cursele/traseele respective, ceea ce echivalează cu încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la economia de piață și la protejarea concurenței loiale.
CCR a mai reținut că deținătorii actuali de licențe de traseu sunt favorizați în fața celorlalți jucători din piață. În plus, „în lipsa stabilirii celui mai important criteriu de evaluare, cel al tarifului de călătorie, și a unor criterii tehnice și de calitate a mijloacelor de transport (precum respectarea normelor de poluare sau de siguranță în trafic, gradul de confort și vechimea maximă de nouă ani a autovehicului, asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități ori transportul persoanelor aflate în localități izolate, fără acces la infrastructura feroviară etc.), este afectat însuși scopul legitim al Legii concurenței nr. 21/1996, constând în protecția finală a consumatorilor. Prelungirea nejustificată a valabilității licențelor de traseu/autorizațiilor de transport interjudețean conduce la distorsionarea mediului concurențial prin favorizarea operatorilor existenți pe piață și interzicerea accesului altor operatori care ar fi putut să efectueze aceste servicii în condiții economice și de calitate superioare. Decizia Curții este definitivă și general obligatorie.”
Proiectul privind liberalizarea pieței este deja pe Transparență decizională
În aceste condiții, deocamdată rămâne în vigoare legislația actuală, care prevede un transport interjudețean reglementat, cu atribuirea electronică a curselor. Ministerul Transporturilor a reacționat însă rapid, publicând pe site-ul său, la rubrica Transparență decizională, un nou proiect de act normativ, care vizează liberalizarea totală a pieței de la 1 ianuarie 2025.
Potrivit acestuia, orice operator de transport ar putea solicita eliberarea unei licențe de traseu, indiferent de câte licențe mai sunt deja valabile pentru traseul respectiv și de graficul de circulație. Solicitările depuse de cărăuși vor fi digitalizate prin intermediul unei platforme informatice denumite „rețea de mobilitate rutieră”, unde se vor regăsi toate cursele, orele de plecare/sosire și stațiile.
Problema apare la condițiile care trebuie îndeplinite de către autovehiculele nominalizate la interjudețean: pe lângă criteriile uzuale privind clasificarea pe categorii, dotarea cu instalații de aer condiționat sau forma de deținere, mașinile trebuie să nu aibă o vechime mai mare de nouă ani la sfârșitul perioadei de valabilitate a licenței de traseu. Cu alte cuvinte, să nu fie mai vechi de șase ani în momentul solicitării licenței de traseu. Acest criteriu va restricționa mult accesul la noua piață liberă, cel puțin într-o primă fază, deoarece nu se vor putea face investiții în mașini noi într-un timp atât de scurt și, chiar dacă se vor găsi soluții de finanțare, timpii de livrare de la producători sunt mari. În aceste condiții riscăm să creștem excesiv flota de microbuze în detrimentul autobuzelor, deși acestea din urmă sunt de multe ori preferate de către călători datorită confortului ridicat, în special pentru cursele lungi.
Noul proiect a creat deja rumoare pe piață, iar reprezentanții transportatorilor se pregătesc de negocieri, în speranța că vor găsi înțelegere la Minister.
Multe curse interjudețene nu se efectuează în prezent
Până când va fi adoptată noua legislație, Inspectoratul de Stat pentru Control în Transportul Rutier (ISCTR) își derulează activitatea raportându-se la legislația actuală și trebuie să verifice – printre altele – dacă se efectuează în conformitate cu programul de transport cursele interjudețene, atribuite în urmă cu mai bine de zece ani.
Astfel, în intervalul 1 ianuarie-15 octombrie, ISCTR a efectuat 392 de controale la sediile operatorilor de transport persoane, în urma cărora au fost aplicate 93 de sancțiuni, în valoare de aproximativ 440.000 de lei. Cele mai multe au fost date pentru încălcarea legislației rutiere, dar și 58 de amenzi pentru nerespectarea timpilor de conducere și de odihnă. În trafic au fost controale puțin peste 4.500 de autovehicule de transport persoane, fiind aplicate 1.474 de sancțiuni, în valoare totală de șapte milioane de lei. La fel, cele mai des întâlnite abateri (circa 30%) au fost pentru încălcarea prevederilor HG nr. 1317/2023, care a înlocuit HG 69/2012, și pentru nerespectarea Regulamentului 561. De asemenea, au fost depistate și șapte cazuri de efectuare a unei curse fără deținerea licenței de transport. În ceea ce privește controlul stării tehnice, în cadrul controalelor în trafic au fost verificate 174 de vehicule.
De precizat că ISCTR nu a retras sau suspendat în 2024 nicio licență de traseu interjudețean (transportul județean este în sarcina serviciului de control din cadrul consiliilor județene). Oricum, inspectorii ISCTR nici nu au cum să verifice valabilitatea licențelor județene, pentru că acestea nu mai sunt eliberate de Autoritatea Rutieră. Pentru a avea o situație cât mai clară la nivel național, ISCTR încearcă să se coordoneze cu CJ-urile, pentru a primi o evidență a licențelor eliberate de acestea.
În 2024 au fost verificate și 392 de autogări, unde au fost aplicate 19 sancțiuni, în valoare de 90.000 de lei. Potrivit Șefului Serviciului de Monitorizare și Control din cadrul ISCTR, Dan Voicu, la autogări au fost găsite numeroase nereguli, foarte multe curse care figurează în programul de transport nefiind în realitate efectuate, însă „bifate” pozitiv de către cei care țin evidența acestora. Chiar dacă este dificil de identificat care curse se fac și care nu în cadrul unui simplu control, reclamațiile din partea călătorilor sunt destul de numeroase. „Unii operatori de transport au rămas cu mai multe licențe, știm că volumele de pasageri nu mai sunt cele din urmă cu câțiva ani, însă nici nu se pot păstra curse «la sertar», doar pentru a le ține ocupate. Cei mai mulți pasageri circulă destul de rar, mai ales pe liniile interjudețene, însă se raportează mereu la experiențele anterioare și dacă știu că au călătorit cu o anumită cursă, iar aceasta încă figurează în program, cel mai probabil o vor alege din nou. Și riscă să aibă surpriza neefectuării ei. În momentul în care se primește o sesizare se face – conform procedurii – o monitorizare pe traseu, însoțită de control la sediul operatorului, în cadrul căruia se pot verifica inclusiv tahografele – în cazul curselor mai lungi de 50 de km. Dacă se constată că au fost efectuate mai puțin de 90% din totalul curselor pe o lună, atunci acest lucru trebuie sancționat prin retragerea licenței de traseu.”
Pe acest subiect, Florin Bocai, vicepreședintele Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), a semnalat problema raportării online de către operatorii de autogară a curselor efectuate și neefectuate, așa cum este prevăzut în HG 69/2012, art. 4 pct. 39: „Secțiunea online a ISCTR nu a funcționat niciodată și nici ISCTR nu a comunicat operatorilor această situație. Din păcate, inspectorii au sancționat operatorii de autogară că nu au transmis online situația curselor. Am încercat să sprijinim transportatorii prin plângeri contravenționale și am salutat apariția HG 1317/2023, care a tranșat lipsa de corespondență între acea prevedere din HG 69 și normele de aplicare a OG 27/2011.”
Chiar dacă această secțiune a site-ul ISCTR nu funcționează, operatorii de autogară au posibilitatea de a transmite un formular de raportare, disponibil pe site-ul instituției.
Piața paralelă a transportului nelicențiat funcționează nestingherită
„Ce se poate face în situația în care pe site-urile de rezervări sunt afișate atât curse interjudețene cu licență de traseu, cât și curse fără licență?” Informația este transparentă și este bine promovată, arată Augustin Hagiu. Cum poate interveni ISCTR la acest moment în favoarea operatorilor licențiați, mai ales că acolo unde nu se lucrează cu licență de traseu, plecarea nu se face obligatoriu din autogară, iar pasagerii pot fi preluați chiar de la domiciliu, ceea ce este mult mai convenabil, a fost problema ridicată de toți cei prezenți la Gala Tranzit.
Fără a încerca să se scuze, reprezentantul ISCTR a precizat faptul că instituția dispune la nivel național de doar 350 de inspectori, ceea ce înseamnă o subdimensionare serioasă atât în ceea ce privește controalele în trafic, cât și la sediu. Prin urmare, această atitudine pro-activă de monitorizare a site-urilor de rezervări în vederea identificării celor care oferă transport fără licență de traseu este greu de pus în practică. Orice sesizare însă va fi tratată cu seriozitate, a dat asigurări Dan Voicu. Șeful ISCTR a promis că va aloca timp, în funcție de disponibilitate, și pentru acest tip de investigație.
Pasagerii preferă autocarele și își rezervă biletul preponderent telefonic
În contextul liberalizării pieței la interjudețean, transportatorii sunt îndemnați să cunoască foarte bine piața și clienții. Cosmin Ciuciur, director Obilet România, a efectuat anul trecut o cercetare de piață ale cărei concluzii le-a prezentat în cadrul Galei Tranzit.
Astfel, directorul Obilet a călătorit pe diverse linii din țară, cu 15 transportatori diferiți, pentru a vedea nivelul serviciilor oferite pe cursele regulate și pentru a lua pulsul publicului călător, către care se îndreaptă cu servicii compania pe care o reprezintă. Vehiculele folosite au fost în proporție de 65% autobuze, 5% midibuze și 30% microbuze; traseele au variat de la 90 la 420 km, iar în timp discuțiilor cu pasagerii au fost colectate opiniile acestora despre transportatorul ales, despre așteptările lor și despre nivelul de cunoaștere a pieței și a variantelor de călătorie disponibile.
33% dintre pasagerii intervievați mergeau pe distanțe mai mici de 200 km, 35% au călătorit pe trasee de 200 până la 300 km, iar 32%, pe distanțe mai lungi de atât. De remarcat faptul că mai mult de jumătate dintre pasagerii curselor interjudețene aveau peste 50 de ani; la fel, aproape 50% dintre respondenți au indicat că merg cu autobuzul între o dată și de patru ori pe an, iar cel mai frecvent motiv pentru care se călătorește cu autobuzul este în vacanță sau pentru familie (70%).
Toți transportatorii au respectat orele de plecare în cursă și autogările; nu au putut respecta însă întotdeauna timpul de oprire în stații, pentru că au fost nevoiți să recupereze din întârzierile de pe traseu, pentru a se putea încadra și la ora de sosire. De asemenea, șoferii au eliberat în toate cazurile bon fiscal, iar toate microbuzele și autobuzele au avut aer condiționat funcțional. Ca o remarcă, în niciuna dintre mașini nu erau disponibile băuturi sau gustări de vânzare și nu s-au vizionat filme, nici măcar în cazul curselor lungi.
În ceea ce privește interacțiunea cu șoferii, aici situația a variat, de la experiențe foarte plăcute la discuții mai încordate.
Din punct de vedere al condițiilor de călătorie, în microbuze a fost cel mai puțin confortabil, din cauza spațiului mic dintre scaune, a apreciat Cosmin Ciuciur. Și tocmai din acest motiv, călătorii preferă întotdeauna autocarele (dacă au posibilitatea să aleagă). Apoi, cu cât distanța a fost mai lungă, calitatea pasagerilor și a șoferilor a fost mai bună.
În același timp, au fost multe microbuze curate, îngrijite, iar autocarele – destul de multe – vechi și murdare la interior. Cele mai multe mașini (63%) au avut un grad de încărcare de 80% sau mai mult, acest lucru fiind favorizat și de faptul că studiul s-a derulat la sfârșitul verii anului trecut. 30% au avut un grad de ocupare între 50 și 80%, iar restul, mai puțin de 50%.
Cosmin Ciuciur a testat toate modalitățile de achiziționare a biletelor, iar călătorii chestionați au indicat că preferă să facă rezervări telefonice în proporție de 42%, 20% cumpără de la șofer, alți 20% achiziționează biletele online, iar 18% se întreaptă spre agențiile de bilete.
Concluziile acestei experiențe ca pasager pe mai multe trasee interjudețene sunt că „omul sfințește locul”, iar cea mai puternică impresie este de departe interacțiunea cu șoferul. „Spre deosebire de ceilalți pasageri, eu cunoșteam și proprietarii companiilor de transport cu ale căror vehicule am plecat în cursă și am putut corela această informație cu calitatea serviciilor primite (interacțiunea cu șoferul, cu personalul din agenție, vehiculele folosite, curățenia acestora etc.). Cu alte cuvinte, se vede acolo unde proprietarul are o anumită viziune asupra business-ului său, unde sunt oameni gospodari în companie. Iar acest lucru mi-a fost confirmat și de cei cu care am stat de vorbă.”
Pasagerii de la interjudețean nu au anumite așteptări cu privire la cursă, iar acest lucru poate reprezenta o oportunitate, pentru că orice plus va fi apreciat, este de părere directorul Obilet. Cu alte cuvinte, operatorii au libertate de alegere și pot veni cu diferite pachete de servicii sau tarife cu care să-i atragă pe călători. Oricum, pe o piață liberă, comunicarea cu pasagerii și fidelizarea acestora este vitală.
