Potrivit unui studiu realizat de Centrul de Formare APSAP privind gestionarea resurselor financiare ale salariaților din România, angajații sunt de părere că economisirea nu este o prioritate, nici pentru cei cu venituri ridicate, de peste 10.000 de lei lunar, în timp ce 4 din 10 precizează că utilizează până la 90% din venitul lunar. 60% dintre românii angajați consideră că sunt mulțumiți moderat de modul în care își administrează cheltuielile.
Studiul, efectuat pe un eșantion de 1.529 de angajați din mediul urban și mediul rural, dezvăluie o imagine detaliată asupra comportamentului financiar al angajaților, modul în care aceștia își gestionează resursele financiare, obiceiurile legate de economisire, investiții, datoriile personale și prioritățile financiare.
„Studiul nostru arată că doar 8% din angajații cu venituri de peste 10.000 lei lunar consideră economisirea foarte importantă. Practic, indiferent dacă provin din mediul urban sau rural, cei mai mulți angajați cu venituri ridicate nu consideră economisirea o prioritate. Această tendință poate sugera un nivel de confort financiar crescut, care îi face mai puțin preocupați de gestionarea prudentă a banilor pe termen lung. În același timp, poate fi și rezultatul unui consum orientat către îmbunătățirea calității vieții, fără o planificare financiară riguroasă. Totuși, educația financiară este esențială, inclusiv pentru angajații cu venituri ridicate, care, în absența unor obiceiuri de economisire și planificare, pot subestima importanța gestionării prudente a banilor. Confortul financiar de moment nu poate substitui siguranța pe termen lung.”,
a subliniat Bogdan-Costin Fârşirotu, preşedintele Centrului de Formare APSAP și fondatorul platformei www.cursuri-functionari.ro.
Cum își gestionează angajații români banii
Aproape 4 din 10 români au dezvăluit că folosesc până la 90% din venitul lunar, iar 17% peste 90% din acesta. Atunci când nu au bani, 74% dintre respondenți renunță la unele cheltuieli, iar circa 22% apelează la economii sau un card de credit, în timp ce 4% împrumută bani.
Cu toate acestea, 42% aleg mai des să cheltuiască pe nevoi decât pe dorințe atunci când au de ales, iar 60% se consideră satisfăcuți de modul în care își gestionează cheltuielile.
În privința investițiilor, aproape 63% dintre respondenți au subliniat că nu au investit niciodată în vreun instrument financiar, așa cum sunt investițiile pe piața de capital, fonduri mutuale, criptomonede sau imobiliare.
Sănătatea, preocuparea financiară principală pentru persoanele de peste 60 ani
Prioritizarea cheltuielilor diferă în funcție de vârstă, astfel, pentru persoanele de peste 60 de ani principala preocupare financiară o reprezintă sănătatea, evidențiind un impact semnificativ atât emoțional, cât și economic.
Conform studiului, 83% dintre aceste persoane sunt nevoite să aloce sume considerabile pentru îngrijirea sănătății, care includ tratamente medicale, controale periodice și transport în scop medical. Situația indică o dependență financiară majoră de servicii medicale, o condiție inevitabilă care vine odată cu înaintarea în vârstă. Speranța de viață în România este mult mai scăzută comparativ cu media europeană, vârstnicii confruntându-se cu multiple boli cronice, cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul sau afecțiunile cardiovasculare.
„Persoanele în vârstă se confruntă, din păcate, cu o presiune financiară considerabilă în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate, iar acest aspect este deopotrivă îngrijorător și trist. Peste 52% dintre tinerii cu vârste între 18 și 25 de ani acordă prioritate cheltuielilor pentru divertisment și activități recreative. În schimb, pentru generațiile mai în vârstă, situația financiară este considerabil mai dificilă. Veniturile persoanelor de peste 60 de ani rareori depășesc pragul de 3.000 de lei, iar o proporție semnificativă a acestora este alocată serviciilor medicale.”,
a declarat Anca Bașturea, analist în cadrul Centrului de Formare APSAP.
Tinerii alocă semnificativ mai puține resurse financiare pentru sănătate, doar 38% dintre cei cu vârste între 18 și 25 de ani au un interes pentru acest tip de cheltuieli. Lipsa unui comportament proactiv în ceea ce privește sănătatea și insuficiența educației medicale, în special în domeniul prevenției, constituie factori determinanți ai acestei situații.
În rândul tinerilor, adoptarea unui stil de viață sănătos și conștientizarea importanței prevenției sunt frecvent subevaluate, ceea ce conduce la o neglijare a sănătății pe termen lung.
În ceea ce privește nivelul de studii, datele arată că 80% dintre respondenții din mediul rural cu venituri sub 2.000 de lei au doar liceul finalizat, comparativ cu 11% dintre cei din mediul urban care se află în aceeași categorie de venituri. Această diferență majoră subliniază un decalaj educațional ce are consecințe directe asupra șanselor de a accesa locuri de muncă mai bine plătite și, implicit, asupra dezvoltării unor obiceiuri financiare sănătoase. În mediul rural, accesul limitat la studii universitare este influențat de mai mulți factori, printre care lipsa infrastructurii, resursele financiare reduse ale familiilor și o rată crescută a abandonului școlar. Acest context îi împiedică pe tineri să își continue studiile după finalizarea liceului, ceea ce le limitează semnificativ perspectivele profesionale și oportunitățile de angajare în domenii care oferă salarii competitive.
