Germania se află în fața unei provocări majore care riscă să afecteze nucleul economiei sale: sectorul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri) trece printr-o tranziție generațională critică. Cu mii de afaceri în căutare de succesori și un mediu tot mai ostil pentru antreprenoriat, viitorul economic al multor regiuni – mai ales al celor dependente de firmele de familie – este pus în pericol.
Generația baby boomers, care a modelat timp de decenii peisajul corporatist german, se retrage treptat din activitate. Potrivit datelor furnizate de KfW (Banca germană de dezvoltare), peste 200.000 de companii vor avea nevoie de un succesor doar în 2025, iar 40% dintre actualii proprietari de firme au peste 60 de ani. Cele mai afectate domenii sunt meșteșugurile, transporturile, serviciile comerciale și industria prelucrătoare – adică exact acele sectoare care mențin economia locală funcțională.
Paradoxal, multe dintre companiile afectate sunt sănătoase din punct de vedere economic: au comenzi ferme, portofolii stabile de clienți și profitabilitate constantă. Și totuși, nu găsesc pe nimeni dispus să le preia. Motivele sunt multiple: sarcina fiscală ridicată, birocrația complicată, lipsa de sprijin financiar pentru transferul de proprietate și o cultură care nu încurajează suficient antreprenoriatul.
În multe cazuri, afaceri solide sunt închise sau vândute sub valoare – cu efecte în lanț: pierderea de locuri de muncă, scăderea competitivității regionale și dispariția unor competențe esențiale.
Transporturi și logistică: un sector vulnerabil
În mod special, sectorul transporturilor și logisticii resimte din plin această presiune. Lipsa de interes pentru preluarea firmelor de transport – adesea moștenite din familie – se combină cu dificultăți precum costurile operaționale ridicate, deficitul de șoferi calificați și presiunea reglementărilor europene. În lipsa unor măsuri urgente, există riscul ca un număr semnificativ de operatori logistici să dispară în următorii ani.
Una dintre cele mai profunde bariere este de natură culturală. În Germania, munca pe cont propriu este adesea percepută ca fiind asociată cu risc, incertitudine și sacrificii. Eșecurile antreprenoriale sunt stigmatizate, iar succesul economic este privit uneori cu suspiciune. În acest context, mulți tineri preferă siguranța unui loc de muncă stabil în detrimentul preluării unei afaceri.
Birocrație, taxe și digitalizare lentă: rețeta pentru descurajare
Condițiile-cadru actuale îngreunează și mai mult procesul de succesiune:
- Impozitul pe profit ajunge la circa 30%, semnificativ peste media UE.
- Costurile energiei și contribuțiile sociale au crescut constant.
- Legislația muncii este considerată stufoasă și impredictibilă.
- Digitalizarea administrației este lentă: numeroase procese birocratice necesită încă prezență fizică, semnături în format hârtie și timp pierdut.
Pentru a preveni o pierdere sistemică de know-how și capital economic, experții recomandă o serie de reforme urgente:
- Simplificarea birocrației – reducerea sarcinilor administrative, digitalizarea proceselor și clarificarea responsabilităților.
- Relaxarea fiscală – ajustarea impozitului pe profit la media UE, sprijin fiscal pentru transferurile de afaceri.
- Acces facil la finanțare – stimulente pentru tineri antreprenori, împrumuturi preferențiale pentru preluări de companii.
- Schimbare culturală – promovarea valorilor antreprenoriale în educație și media, recunoașterea publică a rolului IMM-urilor în economie.
- Modernizarea administrației – digitalizarea interacțiunilor cu statul, platforme online pentru succesiune, consiliere și documentație.
Viitorul IMM-urilor este o miză națională
IMM-urile formează coloana vertebrală a economiei germane – oferă peste 60% din locurile de muncă și sunt motorul inovației și al coeziunii sociale în regiuni. Dar fără succesiune, aceste afaceri riscă să dispară. A susține preluarea acestora nu înseamnă doar a salva companii – înseamnă a proteja identitatea economică a unei țări. Iar această responsabilitate nu aparține doar antreprenorilor – ci întregii societăți.
