Mediul de afaceri din România s-a confruntat în primele luni ale acestui an cu două provocări importante: pe de o parte s-au intensificat controalele fiscale, iar pe de altă parte au fost impuse modificări fiscale care afectează direct activitatea și bugetele contribuabililor.
Astfel, în 2025 a continuat tendința de creștere a numărului de controale fiscale, fiind vizate toate domeniile de activitate (logistică, producție, servicii etc.) și toți contribuabilii, atât persoane juridice cât și fizice, au arătat specialiștii TPA Romania, companie de top în Europa Centrală și de Est, specializată în contabilitate, fiscalitate, audit financiar și consultanță juridică.
Potrivit Raportului de performanță publicat de ANAF, în 2024 au fost efectuate peste 21.000 de inspecții fiscale, în creștere cu 2,8% față de 2023. Aproximativ 75% dintre acestea au vizat persoanele juridice, iar restul de 25% au vizat persoanele fizice. Obligațiile fiscale suplimentare impuse au totalizat 5,56 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o valoare aproape dublă față de anul precedent, din care 98% au fost stabilite în sarcina companiilor. Pentru persoanele fizice, sumele suplimentare au fost de circa 0,1 miliarde lei, similar cu 2023.
„În paralel cu inspecțiile fiscale, ANAF a intensificat și alte tipuri de acțiuni de control, precum controale inopinate, controale antifraudă, verificări documentare, verificări are situației fiscale personale la nivelul persoanelor fizice, sau analize de risc fiscal. Dintre acestea, verificările documentare s-au intensificat vizibil, devenind una dintre cele mai frecvente forme de interacțiune între autoritatea fiscală și contribuabili”, a explicat Daniela Zar, Tax Partner în cadrul TPA România.
Potrivit ANAF, în 2024 s-au efectuat peste 29.000 de verificări documentare, dintre care aproximativ 21.000 la companii și 8.000 la persoane fizice. Deși numărul acestor verificări a crescut cu aproximativ 45% față de 2023 (de la puțin peste 20.000), sumele colectate au scăzut cu peste 15%, la, 850 milioane lei, față de 1,03 miliarde lei în 2023. „Printre domeniile vizate frecvent de controale desfășurate de autoritățile fiscale se numără transporturile, comerțul și industria prelucrătoare – sectoare percepute ca având risc fiscal ridicat. Printre neconformitățile recurente se află deducerea nejustificată a TVA, lipsa documentelor justificative pentru serviciile achiziționate și ajustările valorilor tranzacțiilor din perspectiva prețurilor de transfer.”
Accelerarea digitalizării relației dintre contribuabili și ANAF reprezintă unul din factorii care au influențat intensificarea controalelor fiscale din ultima perioadă. Acest proces de digitalizare a fost accelerat anul trecut și continuă într-un ritm susținut și în prezent: declarația SAF-T (D406) a devenit obligatorie și pentru contribuabilii mici, sistemul e-Factura s-a extins la tranzacțiile B2C, iar sistemul e-TVA adaugă un nou nivel de complexitate în conformarea fiscală a contribuabililor. Aceste instrumente oferă autorităților fiscale acces rapid și centralizat la date contabile și fiscale, permițând identificarea automată a discrepanțelor și inițierea de controale țintite. În acest nou context, discrepanțele sau omisiunile în raportările fiscale nu mai trec neobservate, iar contribuabilii sunt chemați frecvent să prezinte explicații și documente justificative, în unele cazuri fiind chiar supuși inspecțiilor fiscale, a menționat specialistul TPA Romania.
„Pentru companii, aceste obligații implică investiții suplimentare în sisteme informatice compatibile, instruirea personalului și, mai ales, o riguroasă verificare a procedurilor interne de raportare. Respectarea standardelor impuse de digitalizare devine esențială nu doar pentru conformare, ci și pentru evitarea riscului de controale. Este recomandată verificarea periodică a procedurilor interne, instruirea personalului responsabil de raportări, utilizarea de sisteme contabile care pot genera declarații și raportări corecte, precum și o colectare și o arhivare riguroasă a documentelor justificative. Pentru multe organizații însă, lipsa resurselor, fie ele financiare sau umane, rămâne un obstacol semnificativ în adaptarea la noile cerințe.”
2025 a adus o serie de modificări fiscale intempestive, precum regimul fiscal aplicabil microîntreprinderilor, impozitarea crescută a dividendelor, eliminarea facilităților pentru anumite categorii de salariați sau introducerea așa-numitei ”taxe pe stâlp”.
Una dintre cele mai discutate măsuri, care a afectat în special activitatea antreprenorilor locali, este reducerea plafonului pentru microîntreprinderi de la 500.000 de euro la 250.000 de euro în 2025, urmând ca o nouă scădere a plafonului la 100.000 de euro să aibă loc începând cu 1 ianuarie 2026. Această schimbare, a explicat Daniela Zar, a transformat un număr mare de societăți în plătitori de impozit pe profit, fapt ce implică nu doar o administrare mai complexă, dar și costuri mai mari de conformare contabilă și fiscală și cheluieli semnificativ mai mari cu impozitul pe profit. În plus, impozitul pe dividende a crescut de la 8% la 10%, ceea ce afectează direct randamentul investițiilor.
De asemenea, domeniile IT, construcții, agricultură și industria alimentară au fost afectate de eliminarea facilităților fiscale, cu impact semnificativ asupra costurilor salariale și al competitivității firmelor din aceste sectoare. În paralel, a fost introdus impozitul pe construcții („taxa pe stâlp”), care se ridică la nivelul de 0,5% pentru acele construcții care nu sunt supuse impozitului pe clădiri, respectiv la 0,25% pentru construcții care aparțin statului. Impozitul se datorează asupra valorii contabile nete a contrucțiilor, însă există o serie de neclarități în ce privește aplicarea concretă a acestui impozit.
O altă modificare fiscală vizează companiile care fac parte din grupuri mari, cu venituri globale de peste 750 milioane euro: acestea se confruntă pentru prima dată, în 2025, cu calculele destul de complexe care decurg din legislația privind asigurarea unui nivel minim global de impozitare a grupurilor de întreprinderi multinaţionale şi a grupurilor naţionale de mari dimensiuni (Legea nr. 431/2023). Concret, aceste calcule au rolul de a stabili dacă societățile române, parte a acestor grupuri, datorează un impozit suplimentar pentru anul 2024. Acest impozit, dacă este datorat, va fi plătit în plus față de impozitul pe profit uzual. Ca o particularitate, acest impozit suplimentar se referă la anul trecut și se determină pe baza situațiilor financiare individuale și/sau consolidate aferente, însă el va fi declarat și plătit până la 30 iunie 2026.
În opinia specialistului TPA Romania, pentru companii, toate aceste modificări implică ajustarea bugetelor, a politicilor de remunerare sau a planurilor de dezvoltare. „IMM-urile care riscă să iasă din regimul micro trebuie să evalueze dacă pot suporta costul suplimentar al impozitului pe profit sau își vor restrânge activitatea, în funcție de marjele de profit pe care le pot genera. Companiile afectate de modificările fiscale sunt nevoite să identifice posibilități de finanțare a noilor taxe, cu atât mai mult cu cât acestea nu erau cunoscute la momentul la care și-au întocmit bugetele pentru anul în curs. În anii următori, ne așteptăm ca digitalizarea și automatizarea proceselor fiscale să continue într-un ritm accelerat. ANAF va integra tot mai multe surse de date – din raportările fiscale, bancare, vamale – într-un sistem centralizat, menit să identifice automat contribuabilii cu risc. Controalele vor deveni tot mai bine direcționate, vizând în special contribuabilii care nu se conformează voluntar sau prezintă risc fiscal ridicat. În perioada imediat următoare, după formarea noului guvern, și în condițiile unui deficit bugetar crescut, ne așteptăm să fie lansat în dezbatere publică un pachet de modificări fiscale. Nu putem anticipa la acest moment în ce vor consta modificările, însă este de așteptat ca presiunea fiscală să crească”, a concluzionat Daniela Zar.
