Pireu, unul dintre cele mai mari huburi maritime din Europa și principala poartă mediteraneană pentru bunuri chinezești, a devenit scena unei fraude fiscale de proporții. În 2024, aproape 4 milioane de containere TEU au trecut prin portul grec, iar în spatele acestui volum impresionant, o parte consistentă a fost folosită pentru alimentarea unei economii paralele care ar fi păgubit bugetele publice europene cu peste 700 de milioane de euro.
Ancheta, denumită „Calypso”, a fost coordonată de Parchetul European (Eppo) și a implicat autorități fiscale și de investigare din cel puțin 14 state europene, printre care Grecia, Italia, Spania, Franța, Bulgaria și Polonia.
La sfârșitul lunii iunie 2025, forțele de ordine au organizat percheziții simultane în peste o sută de locații, de la birouri vamale și sedii de firme de transport, până la locuințe private și depozite logistice.
Zece persoane au fost arestate, inclusiv doi funcționari vamali, iar capturile includ 5,8 milioane EUR în numerar și criptomonede, mii de biciclete electrice și scutere, containere întregi, vehicule, imobile, bunuri de lux și chiar arme de foc.
Schema era extrem de bine pusă la punct și folosea un mecanism aparent legal – regimul vamal 42 – destinat facilitării comerțului intracomunitar. Mărfurile – îmbrăcăminte, încălțăminte, biciclete electrice, scutere – erau subevaluate sau reclasificate fraudulos la intrarea în UE, pentru a eluda taxele vamale și TVA-ul.
În acte, bunurile erau declarate ca fiind în tranzit spre alte țări UE și beneficiau astfel de scutirea de TVA la import. În realitate, marfa rămânea în Grecia sau era direcționată către antrepozite controlate de rețea în Franța, Italia, Spania, Polonia și Portugalia.
O economie paralelă, alimentată cu cash și criptomonede
După intrarea în UE, bunurile erau vândute pe piața neagră sau prin rețele paralele de distribuție, fără documente fiscale reale. Plata se făcea cash, în criptomonede sau prin valute străine, iar banii erau spălați și transferați către China prin circuite bancare subterane sau sisteme complexe de compensare între rețele criminale.
Brokeri vamali, contabili, consultanți fiscali și firme-fantomă din Bulgaria și Grecia asigurau suportul administrativ, iar identități false sau firme reale dar deturnate erau folosite ca „cumpărători finali” care nu primeau niciodată marfa.
Antrepozite secrete și rețele de distribuție
După intrarea frauduloasă, bunurile erau depozitate în centre logistice private, inaccesibile publicului și controlate direct de rețea. De acolo, marfa ajungea rapid pe piața gri, fără trasabilitate fiscală. Documentele de transport și facturile false erau folosite pentru a justifica mișcările fictive.
Acest sistem permitea rețelei să ofere prețuri mult sub nivelul pieței, făcând concurență neloială comercianților corecți și prejudiciind bugetele naționale cu sume uriașe.
Operațiunea a fost coordonată în timp real de la un centru virtual de comandă din Luxemburg, cu sprijinul Europol și OLAF (Oficiul European de Luptă Antifraudă). Investigațiile sunt departe de final: autoritățile estimează că suma finală a prejudiciului ar putea depăși cu mult 700 de milioane EUR, pe măsură ce reconstituirea fluxurilor financiare și logistice continuă.
Un semnal de alarmă pentru porturile Europei
Cazul Pireu demonstrează cât de vulnerabile pot fi marile huburi logistice europene în fața criminalității economice transfrontaliere și scoate la iveală necesitatea unei supravegheri vamale mai stricte, a unor controale digitale și a cooperării între autorități.
