Ad
Ad
Ad
Ad

Cum arată harta transportului rutier european în 2024 și ce loc ocupă România

Transportul rutier de mărfuri rămâne, și în 2024, una dintre verigile vitale ale economiei europene, iar distribuția volumelor pe țări arată un echilibru fragil între giganții tradiționali și statele care își consolidează treptat poziția pe coridoarele de tranzit. Germania, Franța, Spania, Polonia și Italia domină clar piața: împreună generează aproape două treimi din tot tonajul transportat pe șoselele Europei.

Germania își confirmă rolul de nod logistic central

Cifrele confirmă încă o dată forța rețelei germane. În 2024, aproape un sfert din toate mărfurile transportate rutier în Uniunea Europeană au fost fie încărcate, fie descărcate în Germania. Transportul național rămâne robust, iar fluxurile internaționale pun Germania în continuare pe primul loc ca volum de trafic extern. Această poziție centrală este amplificată și de rolul Germaniei ca punct de origine sau destinație pentru aproape jumătate din primele 20 de fluxuri comerciale între țările UE.

Fluxurile transfrontaliere dintre Germania și țările vecine rămân printre cele mai active, cu relații comerciale puternice mai ales cu Elveția și Norvegia, care figurează printre partenerii extra-UE principali. Legăturile dintre Elveția și Germania însumează aproape o cincime din traficul rutier total extra-comunitar, iar fluxul dintre Norvegia și Suedia, respectiv Elveția și Franța, completează acest tablou logistic complex.

Polonia și Italia, forță de transport peste granițe

Polonia își întărește rolul de jucător dominant pe transporturile internaționale și cross-trade. Dacă Germania concentrează cel mai mare volum național și internațional propriu, Polonia excelează pe rutele dintre alte state. În 2024, transportatorii polonezi au fost principalii operatori în 11 dintre primele 20 de fluxuri intra-UE, chiar și atunci când Polonia nu era țară de origine sau destinație. Această capacitate de a „lega” Vestul și Estul Europei cu flote mobile și competitive face ca Polonia să fie principalul rival logistic al Germaniei pe distanțe medii și lungi.

Italia și Franța completează acest peisaj cu un volum intern important și o rețea logistică extinsă pe direcția Sud-Nord, fiind piloni esențiali în comerțul cu Europa Centrală și de Nord.

Unde se află România în acest joc de putere logistică

România nu figurează în primele cinci state ca volum absolut, dar se poziționează tot mai ferm pe coridoarele de tranzit și pe fluxurile dintre Est și Vest. În special pe relațiile Germania–Italia, Germania–Franța și Belgia–Germania, transportatorii din alte state UE – printre care cei români – dețin cote semnificative din volumele transportate. În unele fluxuri, transportatorii din afara țărilor de origine și destinație duc peste jumătate din marfă, semn că operatorii români, la fel ca cei polonezi și baltici, și-au consolidat rolul de parteneri externi stabili pentru clienții vest-europeni.

Un exemplu concret: pe traseul Germania–Polonia, ponderea transportatorilor germani este abia de 3,6%, în timp ce polonezii și est-europenii preiau grosul cursei. Pe alte axe, cum sunt Germania–Italia sau Germania–Franța, peste 60% din volumele transportate sunt realizate de flote care aparțin altor țări decât cele de origine sau destinație. În acest mecanism, flotele românești aduc un avantaj de cost și flexibilitate, compensând parțial deficitul de șoferi din Occident.

O piață fragmentată și un viitor în reconstrucție

Analizând tabloul general, devine clar că Germania continuă să fie nucleul rețelei europene de transport rutier, dar cota reală a transportatorilor germani scade acolo unde competiția din Est câștigă contracte și rute. Totodată, fluxurile extra-UE – cum sunt cele dintre Elveția și Germania – păstrează un volum consistent, ceea ce face din statele vestice noduri-cheie și pentru comerțul cu partenerii tradiționali din afara Uniunii.

Pentru România, drumul rămâne clar: consolidarea poziției ca furnizor de flote flexibile, competitive și adaptabile pe segmentele de cross-trade și cabotaj. Piața locală are resurse să crească dacă știe să valorifice cererea pe rutele regionale și conexiunile strategice cu piețele mari din Vest.

Articole similare

Ad