O mutare strategică în logistica globală
Intrarea China Railway Container Transport Corporation (CRTC) în joint-venture-ul Middle Corridor Multimodal, oficializată pe 8 august la Baku, marchează un moment de cotitură în arhitectura transporturilor eurasiatice. Coridorul de Mijloc, cunoscut oficial ca Trans-Caspian International Transport Route (TITR), devine tot mai mult o alternativă credibilă la rutele tradiționale, în special la coridorul nordic care traversează Rusia. Această schimbare nu afectează doar fluxurile logistice dintre Asia și Europa, ci are și implicații geopolitice majore, consolidând rolul regiunii ca hub strategic.
Creștere spectaculoasă a volumelor
Coridorul de Mijloc se întinde din vestul Chinei până în Europa, trecând prin Kazahstan, Marea Caspică, Azerbaidjan, Georgia și Turcia. În ultimii ani, această infrastructură multimodală a devenit una dintre cele mai dinamice rute comerciale. Datele arată o evoluție rapidă: de la 586.000 de tone transportate în 2021 la peste 4,4 milioane în 2024, impulsionate de războiul ruso-ucrainean și de necesitatea diversificării logistice.
Tendința se confirmă și în 2025. În primele șapte luni, Azerbaidjanul a primit deja 225 de trenuri din China, aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut, iar estimările arată că până la finalul anului cifra va depăși 400 de trenuri. Traficul de containere a crescut și el semnificativ, ajungând la 24.000 TEU, de două ori mai mult decât în 2024. Timpii de tranzit competitivi susțin această creștere: marfa ajunge de la China la Marea Neagră în 10-12 zile și în Europa în 15-18 zile, comparativ cu 45-60 de zile pe rutele maritime.
Un joint-venture cu rol integrator
Middle Corridor Multimodal a fost creat în 2023, cu sediul la Centrul Financiar Internațional din Astana, ca un model inovator de guvernanță internațională în transportul feroviar. Scopul său este să ofere tarife coordonate, servicii integrate și termene de livrare fiabile, depășind fragmentarea operațională care a frânat mult timp dezvoltarea coridorului. Intrarea CRTC aduce un plus de capacitate financiară, expertiză tehnică și acces la rețeaua logistică chineză, consolidând și mai mult proiectul.
Infrastructura sprijină extinderea
Creșterea Coridorului de Mijloc se bazează pe investiții solide în infrastructură. Calea ferată Baku–Tbilisi–Kars (BTK), deschisă în 2017 și modernizată recent, poate transporta în prezent 5 milioane de tone pe an, iar până în 2034 capacitatea va ajunge la 17 milioane de tone. Porturile caspice, precum Aktau și Baku/Alat, sunt în curs de extindere pentru a primi mai multe containere, în timp ce porturile georgiene Poti și Batumi investesc în conexiuni feroviare-maritime pentru a asigura o integrare mai bună cu rețelele europene.
Totuși, există și obstacole. Banca Mondială a semnalat blocaje în zone precum Almaty și la frontiera Kazahstan–Uzbekistan, precum și lipsa materialului rulant și a navelor pentru traversarea Mării Caspice. Vânturile puternice din această regiune complică suplimentar operațiunile maritime. Pentru a răspunde acestor probleme, țările membre TITR au adoptat Foaia de parcurs 2022–2027, care prevede investiții în terminalul multifuncțional din Kuryk, extinderea portului din Baku și modernizarea liniilor feroviare din Georgia.
Dimensiunea geopolitică a proiectului
Dezvoltarea Coridorului Central trebuie înțeleasă și prin prisma geopoliticii. Într-o lume în care rutele comerciale prin Rusia și Marea Roșie au devenit tot mai riscante, varianta trans-caspică oferă un traseu stabil, rapid și mai sigur politic. Uniunea Europeană a anunțat deja investiții de 10 miliarde de euro prin programul Global Gateway, iar Statele Unite analizează oportunități de cooperare în infrastructură. Pentru China, această rută este parte integrantă a inițiativei Belt and Road, iar intrarea CRTC reprezintă o consolidare instituționalizată a prezenței sale de-a lungul coridorului.
Estimările arată că până în 2030 volumul traficului pe Coridorul de Mijloc ar putea atinge 10–11 milioane de tone anual, pe măsură ce infrastructura se dezvoltă și operatorii globali se integrează în rețea. Experiențele recente confirmă acest potențial: transporturile pilot din Japonia către Europa au fost realizate prin acest coridor în doar 22 de zile, demonstrând aplicabilitatea rutei și în afara fluxurilor chinezești.
Un alt element cheie al viitorului va fi digitalizarea. China dispune deja de expertiză în sisteme avansate de urmărire și gestionare a datelor în timp real, ceea ce ar putea transforma Coridorul de Mijloc nu doar într-o alternativă fizică la rutele existente, ci și într-o platformă logistică modernă și tehnologizată pentru comerțul eurasiatic.
