Companiile de impact din România rămân pilonii economiei, însă echilibrul lor este din ce în ce mai fragil. În ciuda unui număr record de întreprinderi cu active care depășesc un milion de euro – 45.064, dublu față de cifra din 2013 – performanța lor financiară s-a deteriorat, înregistrând un profit net mai scăzut cu 1,6% și datorii mai mari cu 11 miliarde de euro. Potrivit studiului, realizat de CITR privind companiile de impact, aproape jumătate dintre acestea se află în continuare în dificultate financiară.

În 2024, economia României s-a confruntat cu costuri ridicate de finanțare, cerere internă volatilă și exporturi afectate de încetinirea economiilor europene, ceea ce a pus presiune pe marjele companiilor românești. Marile companii au reușit să-și mențină activitatea, dar depind tot mai mult de finanțarea externă. Acestea generează 83% din cifra de afaceri totală a economiei (419 miliarde de euro) și dețin 85% din datoriile totale, consolidându-și rolul de nucleu al activității economice. Totuși, potrivit studiului CITR, reziliența companiilor mari se bazează mai mult pe creditare și amânarea investițiilor decât pe profitabilitate reală.

Rezistență, nu redresare: creștere susținută de datorii

Activele (+4%) și datoriile (+5%) au generat creșteri moderate în rândul companiilor de impact în 2024, în timp ce profitul net a stagnat (-1,6%), iar cifra de afaceri a rămas aproape constantă. Pentru firmele care au rămas doi ani consecutiv în aceeași categorie, rezultatele au fost mai bune (profit net +5%, active +6%, datorii +9%), însă tendința generală indică o dependență tot mai mare de finanțarea externă și de creditul furnizor.

„Economia românească se află într-un punct de echilibru fragil: companiile mari încă susțin activitatea economică, dar o fac cu un grad de îndatorare tot mai ridicat. În acest context, stagnarea profitului și creșterea datoriilor pentru companiile de impact le amenință stabilitatea pe termen lung, limitând capacitatea de investiții și inovare.”, a subliniat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Analiza CITR arată o polarizare accentuată a riscului economic: doar 275 de companii cumulează 46% din datoriile totale la nivelul economiei. Deși firmele cu active de peste 50 de milioane de euro reprezintă doar 2% din totalul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă, ele concentrează 50% din datoriile acestui segment.

„Această distribuție arată că vulnerabilitatea economică este concentrată în vârful piramidei – acolo unde problemele financiare ale unei singure companii pot genera efecte de contagiune asupra întregului lanț economic”, a completat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Datoriile totale au urcat la 239 miliarde euro

La nivel agregat, datoria companiilor de impact a ajuns la 239 miliarde euro în 2024, o creștere de 11 miliarde față de 2023. Deși rata de creștere s-a moderat față de 2023, structura îndatorării a suferit o schimbare vizibilă: expunerea la datorii a scăzut în industriile productive, în timp ce în sectoarele de servicii și investiții a crescut.

Cele mai mari creșteri de îndatorare au avut loc în tranzacțiile imobiliare (+42%, +7,8 miliarde de euro) și în sectorul energetic (+24%, +3,2 miliarde de euro), urmate de comerț (+8%). În schimb, datoria a scăzut în sectorul construcțiilor (-16%) și în industria prelucrătoare (-3%). Această evoluție confirmă faptul că economia se bazează tot mai mult pe finanțare externă, fără o creștere reală a profitabilității.

Insolvențele iminente, la cel mai ridicat nivel al deceniului

Numărul companiilor de impact aflate în insolvență iminentă, adică entități care funcționează cu dezechilibre severe, a ajuns la 8.749, atingând cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu și reprezentând o creștere de 7% față de 2023.

Dintre acestea, 5.244 de companii se aflau deja în această situație anul trecut și nu au reușit să se redreseze; 872 de companii proveneau direct din categoria finanțabilă; 1.048 de companii proveneau din categoria restructurabilă; iar 1.585 de companii erau nou-intrate în această categorie – entități ale căror active depășesc 1 milion de euro, dar care se confruntă deja cu dificultăți financiare.

Majoritatea companiilor nou intrate în insolvență iminentă proveneau din sectorul construcțiilor (20%), tranzacțiilor imobiliare (17%), agriculturii (14%), comerțului (13%) și industria prelucrătoare (12%).

Prevenția financiară – de la reacție, în strategie

Zonele aflate în dificultate cuprind întreprinderile restructurabile și cele aflate în insolvență iminentă, incluzând peste 19.000 de companii care reprezintă 42% din totalul companiilor de impact. Aceste entități nu pot obține finanțare în forma lor actuală și necesită măsuri de restructurare sau reorganizare.

„Cifrele arată o economie care se adaptează, dar fără a se reface. Restructurarea și concordatul preventiv devin instrumente strategice, nu soluții de urgență. Momentul intervenției este decisiv – companiile care acționează din timp pot transforma dificultatea într-o nouă etapă de creștere.”, a adăugat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Acordul de restructurare și concordatul preventiv sunt mecanisme legale de prevenire, introduse prin Legea nr. 85/2014, care permit companiilor aflate în dificultate să își restructureze operațiunile înainte de a ajunge în incapacitate de plată, deci în insolvență. De asemenea, acordul de restructurare este un mecanism negociat între companie și creditorii săi, confirmat de instanță, pentru a stabili măsuri concrete de redresare financiară fără a suspenda operațiunile comerciale. Concordatul preventiv este un proces mai formal, care implică proceduri judiciare supravegheate, în cadrul cărora compania obține protecție temporară față de creditori în timp ce implementează un plan de restructurare aprobat. Ambele mecanisme oferă companiilor posibilitatea de a se redresa în condiții controlate, protejând locurile de muncă și relațiile comerciale esențiale.