Potrivit celui mai recent studiu Global Risk Management Survey 2025, realizat pe aproape 3.000 de lideri din business din 61 de țări, inclusiv România, reputația organizațională este considerată un activ strategic, dar foarte vulnerabil într-un mediu economic volatil și interconectat. Deteriorarea reputației sau a brandului rămâne în topul riscurilor globale, pe locul opt, în timp ce primele trei poziții sunt ocupate de atacurile cibernetice și breșele de date, întreruperile operaționale și încetinirea economică.
În Top 10 riscuri globale se regăsesc, pe lângă cele deja menționate, schimbările legislative și de reglementare, intensificarea competiției, variațiile prețurilor la materiile prime, disfuncționalitățile lanțurilor de aprovizionare, volatilitatea geopolitică (intrată pentru prima dată în această ierarhie) și lipsa de lichidități. Această structură arată o realitate interdependentă și extrem de dinamică, unde reputația devine un element periferic al rezilienței unei companii.
Studiul realizat de Aon evidențiază intensificarea competiției între companii din diverse regiuni cu avantaje economice sau legislative diferite. Produsele provenite din țări unde costurile la energie electrică sunt mai reduse, sau au politici și reglementări mai flexibile, creează presiuni suplimentare asupra stabilității comerciale și financiare a companiilor din alte piețe.
Volatilitatea geopolitică este în creștere, însă companiile rămân nepregătite: doar 14% dintre respondenți monitorizează expunerea la principalele riscuri, în timp ce doar 19% evaluează prin analize valoarea programelor de asigurare. Acest lucru evidențiază necesitatea urgentă de a trece de la măsuri reactive la strategii proactive și integrate.
De asemenea, studiul arată că pierderile de venituri asociate celor 10 riscuri principale – de la atacuri cibernetice și breșe de date, la disfuncționalități ale lanțurilor de aprovizionare, volatilitate geopolitică sau riscuri climatice – pot fi semnificative și diferă în funcție de sector și dimensiunea companiei. Totuși, nivelul de pregătire este insuficient: multe firme nu monitorizează sistematic expunerea, nu au scenarii clare de criză și nu folosesc instrumente analitice, evidențiind necesitatea unor strategii proactive și integrate de management al riscurilor.
„În România, observăm o creștere a gradului de conștientizare a riscurilor reputaționale, însă nivelul de pregătire al companiilor rămâne insuficient. Multe companii încă nu urmăresc în mod sistematic expunerea la principalele riscuri sau nu folosesc analize dedicate pentru evaluarea programelor de asigurare, ceea ce evidențiază necesitatea unor strategii mai proactive și integrate.”, a precizat Eugen Anicescu, CEO Aon România.
Raportul indică factorii majori care contribuie la expunerea reputațională: escaladarea atacurilor cibernetice – tot mai frecvente și mai sofisticate din utilizării inteligenței artificiale – accentuarea exigențelor în zona ESG (mediu, guvernanță, diversitate, echitate și incluziune), dar și creșterea neîncrederii publice în liderii instituționali. Într-un context în care orice decizie sau declarație a unui lider poate deveni rapid virală, autenticitatea, tonul potrivit și reacția rapidă sunt esențiale pentru menținerea încrederii publicului și a partenerilor de afaceri.
Deși doar 9% dintre companii au raportat pierderi directe din evenimente reputaționale în ultimul an, peste jumătate spun că au un plan de răspuns la astfel de riscuri. Cu toate acestea, doar 12% reușesc să cuantifice riscul reputațional în planurile de management, ceea ce indică lipsa unor instrumente și metodologii consacrate pentru gestionarea eficientă a acestui risc.
Studiul Aon evidențiază nevoia urgentă de integrare a riscului reputațional în arhitectura de guvernanță corporativă și în strategia de business, nu doar în zona de comunicare. Reputația are impact direct asupra performanței financiare, relației cu investitorii, retenției de talente și stabilității pe termen lung, ceea ce impune o abordare structurată și strategică a acestui risc.
„Cuantificarea riscului reputațional, alături de implementarea unor practici solide de management al riscurilor, creează o bază solidă pentru protejarea celor mai valoroase active ale unei companii. Într-o lume în care informația circulă instantaneu și o singură criză poate afecta încrederea clienților, partenerilor sau investitorilor, companiile care măsoară și gestionează activ aceste riscuri pot reacționa rapid, pot limita pierderile financiare și își pot proteja brandul și reputația pe termen lung. Aceasta nu este doar o chestiune de PR, ci o strategie esențială pentru continuitatea afacerii și pentru menținerea competitivității într-un mediu de afaceri tot mai volatil.”, a subliniat Eugen Anicescu.
Percepția asupra riscului reputațional ar putea ajunge pe locul 19 până în 2028. În același timp, competiția ar urma să urce în Top 3, volatilitatea geopolitică până în Top 5, iar inteligența artificială să intre în Top 10, evidențiind impactul transformărilor tehnologice rapide asupra stabilității afacerilor.
Decalajul dintre percepția companiilor și complexitatea reală a contextului global ridică întrebări asupra pregătirii pentru crize rapide, amplificate de tehnologie și presiunea stakeholderilor.
Din acest raport reiese necesitatea unei colaborări transversale interne și a unor strategii integrate: monitorizare în timp real a sentimentului public, planificarea scenariilor de criză, transparența în comunicare și investițiile continue în construirea încrederii pentru a rămâne competitive.
„În contextul României, pierderile financiare asociate principalelor riscuri pot fi semnificative, iar managementul lor nu mai este doar o formalitate. Implementarea unor practici solide de evaluare și prevenire a riscurilor devine esențială pentru protecția businessului și continuitatea operațională.”, a adăugat Eugen Anicescu, CEO Aon România.
Într-un context în care o singură postare virală poate declanșa o criză, reacția rapidă, autentică și coordonată devine un diferențiator strategic. Studiul Aon arată că reputația nu este un „lux” de PR, ci un pilon vital al sustenabilității și continuității organizaționale.
