Taxele de drum din Ungaria explodează în 2026, afectând totodată şi transportatorii români, nevoiţi să traverseze Ungaria pentru a ajunge la pieţele importante din vestul Europei.
Decizia autorităților din Ungaria de a majora semnificativ taxele de drum începând cu 1 ianuarie 2026 a generat una dintre cele mai ample reacții ale sectorului transportului rutier din ultimii ani. Pe 22 decembrie, mii de transportatori maghiari au ieșit în stradă în Budapesta, unde un convoi estimat la aproximativ 2.000 de camioane a blocat parțial orașul, afectând atât traficul urban, cât și fluxurile de tranzit. Protestul a scos la suprafață tensiuni acumulate de mai mult timp între operatorii de transport și autorități, într-un context economic deja dificil.
Ungaria crește taxele de drum mult peste inflație
La baza conflictului se află decretul publicat pe 1 decembrie în Monitorul Oficial al Ungariei, care stabilește sistemul de taxare rutieră pentru 2026. Documentul prevede o ajustare de aproximativ 4,3% pe autostrăzi, aliniată cu rata inflației, dar introduce în paralel majorări mult mai consistente pe anumite drumuri naționale utilizate intens de traficul greu. În forma inițială, pe unele tronsoane aceste creșteri depășeau 50%, nivel considerat de numeroase întreprinderi mici și mijlocii drept imposibil de absorbit din punct de vedere economic.
Guvernul de la Budapesta a justificat noile tarife prin dorința de a redirecționa camioanele către autostrăzile moderne, cu două benzi pe sens, pentru a reduce zgomotul, accidentele și impactul asupra mediului în localitățile traversate de drumurile naționale. Transportatorii au replicat însă că obiectivele de mediu și siguranță sunt urmărite printr-o măsură fiscală disproporționată, impusă fără o consultare reală și care riscă să creeze un dezechilibru concurențial, favorizând operatorii mari în detrimentul IMM-urilor. În interiorul sectorului au apărut inclusiv tensiuni legate de reprezentativitatea unor organizații implicate în negocieri, acuzate că ar fi prea apropiate de interesele marilor flote.
Sub presiunea protestelor, Ministerul Construcțiilor și Transporturilor din Ungaria a anunțat, la 19 decembrie, un acord cu șapte organizații reprezentative ale transportatorilor. Acesta reduce creșterea totală a taxelor pe principalele tronsoane de la peste 50% la aproximativ 35%, majorare care urmează să fie aplicată etapizat între ianuarie și martie 2026. Acordul include și ajustări ale mecanismelor de calcul, precum și promisiunea unor evaluări periodice. Cu toate acestea, o parte semnificativă a transportatorilor, în special firmele mici și mijlocii, consideră compromisul insuficient și continuă să avertizeze asupra impactului economic sever.
Scumpirea taxelor de drum afectează şi transportatorii români
Pentru transportatorii din România, scumpirea taxelor de drum din Ungaria reprezintă o scădere a competitivităţii lor pe piaţa occidentală, deoarece camioanele româneşti sunt nevoite să traverseze Ungaria pentru a ajunge la mărfurile din Germania, Franţa, Belgia sau Spania.
Cost/km mai mare și presiune suplimentară pe marje
Chiar și în varianta „temperată” a compromisului, creșterile de aproximativ 35% pe anumite segmente depășesc semnificativ inflația și duc la un cost/km mai ridicat pentru tranzitul Ungariei. În funcție de traseu, clasa de emisii și configurația vehiculului, costul suplimentar poate ajunge la zeci de euro pe cursă, iar la nivel de flotă impactul anual devine substanțial. Aceste majorări se adaugă presiunilor deja existente generate de prețul carburantului, salariile șoferilor și costurile de finanțare, erodând marjele de profit.
Creșterea taxelor de drum din Ungaria se transmite inevitabil către tarifele de transport practicate de firmele românești. În relația cu clienții vest-europeni, transportatorii sunt forțați să renegocieze contractele sau să absoarbă o parte din costuri, cu efecte negative asupra profitabilității. Pe segmentele sensibile la preț, precum transportul spot sau anumite fluxuri agroalimentare și industriale, există riscul ca aceste majorări să nu fie acceptate integral de piață, accentuând concurența și selecția economică între operatori.
O posibilă consecință a noilor tarife este reconfigurarea rutelor de tranzit, unii transportatori români analizând variante prin Slovacia, Croația sau Serbia. Totuși, aceste rute implică adesea distanțe mai mari, timpi suplimentari și alte constrângeri operaționale. În paralel, autoritățile ungare au anunțat înăsprirea controalelor și sancțiunilor, reducând flexibilitatea operațională. Dintr-o perspectivă mai largă, situația din Ungaria este privită ca un posibil precedent regional, care ar putea fi urmat și de alte state din Europa Centrală.
