Introducerea așa-numitei „taxe pe colet” a devenit una dintre cele mai discutate teme din industria de curierat și e-commerce, cu atât cu cât nici în prezent nu este foarte clar modul de aplicare şi de colectare a banilor. Unii retaileri extracomunitari s-au grăbit să anunţe taxarea cumpărătorilor cu sumele impuse de statul român, spre dezamăgirea guvernanţilor care au promovat această taxă cu intenţia de a taxa retailerii din afara UE care au cucerit cote de piaţă importante în detrimental sellerilor naţionali.
Aplicarea taxei pe coletele cu bunuri comandate din afara UE a reprezentat o provocare majoră şi pentru FAN Courier, în special din perspectiva timpului foarte scurt acordat pentru implementare. Potrivit reprezentanților companiei, taxa a fost introdusă într-un interval de timp insuficient pentru o implementare predictibilă. Sistemele de e-commerce și de curierat au fost nevoite să fie adaptate rapid, astfel încât taxa să poată fi colectată corect și transferată către statul român. Taxa pe colet a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, însă rămân întrebări deschise privind uniformitatea aplicării și impactul asupra fluxurilor transfrontaliere, mai ales în contextul extinderii internaționale a operatorilor români.
Deşi au existat discuții cu reprezentanţii ANAF referitoare la această nouă taxă, industria așteaptă în continuare clarificări suplimentare legate de mecanismele concrete de aplicare.
Pe de altă parte, în contextul implementării unei taxe europene pe coletele care intră în Uniunea Europeană, care ar urma să fie aplicată de la 1 iulie, operatorii români au solicitat clarificări privind modul în care taxa națională va interacționa cu viitorul cadru european, pentru a evita dubla taxare sau distorsiuni concurențiale între piețe.
Reprezentanţii industriei de curierat susţin că taxarea coletelor care vin din afara UE va produce modificarea strategiei marilor platforme de e-commerce din China în Europa, însă atragerea acestora în România nu se poate face fără a oferi facilităţi fiscale. Concurenţa este mare, iar una dintre marile plaforme asiatice de e-commerce şi-a anunţat deja intenţia de a investi în Polonia într-un hub major pentru Europa Centrală şi de Est. Tot în Polonia este în prezent şi Amazon cu singurul depozit pentru aprovizionarea pieţei din regiune, în timp ce pentru România nu există niciun plan de investiţii în acest sens. Piaţa românească este în continuare aprovizionată cu produse asiatice din Ungaria şi Grecia, ţări cu legături politice şi economice mult mai strânse cu China decât a avut vreodată România.
