Potrivit unui nou studiu comandat de Direcția Generală pentru Acțiune Climatică (DG CLIMA) și finanțat prin programul Horizon Europe, Uniunea Europeană, statele sale membre și sectorul privat ar trebui să investească aproximativ 70 de miliarde de euro anual, până în 2050, pentru adaptarea la schimbările climatice, în vederea reducerii expunerii la riscurile climatice tot mai mari și a consolidării rezilienței.
Investițiile în adaptare și reziliență sunt mai urgente ca niciodată, pe fondul continuării tendinței de încălzire globală și al creșterii constante a costurilor socioeconomice generate de evenimentele climatice.
Studiul utilizează o metodologie comună pentru estimarea necesarului de investiții în adaptare atât la nivelul UE, cât și pentru fiecare stat membru în parte, analizând grupurile de riscuri identificate în Evaluarea europeană a riscurilor climatice 2024 (EUCRA), precum și măsurile individuale de adaptare la nivel european și național. Analiza se bazează pe cele mai bune surse de informații disponibile și pe o gamă largă de cercetări academice.
Din totalul de 70 de miliarde de euro care trebuie investiți anual în adaptare, aproximativ 30 de miliarde sunt necesare pentru infrastructură, 21 de miliarde pentru ecosisteme și 12 miliarde pentru securitatea alimentară.
Franța, Italia, Germania și Spania înregistrează cele mai mari nevoi de investiții în adaptare, în parte ca urmare a dimensiunii lor geografice și economice. Totodată, studiul arată că amploarea și tipurile de investiții necesare variază semnificativ de la un stat membru la altul, în funcție de caracteristicile specifice fiecărei țări.
Concluziile se bazează pe o metodologie în patru etape, care include: (1) identificarea riscurilor climatice, pe baza EUCRA și a planurilor și strategiilor naționale de adaptare; (2) identificarea măsurilor de adaptare și corelarea acestora cu riscurile EUCRA; (3) colectarea datelor privind costurile pentru o listă restrânsă de măsuri de adaptare; și (4) ajustarea acestor date în funcție de nivelul și caracteristicile fiecărui stat membru. Fiecare etapă este documentată în rapoarte metodologice detaliate, publicate concomitent cu studiul, pentru a asigura transparența și reproductibilitatea.
Analiza arată că, în prezent, finanțarea alocată pentru adaptare este insuficientă și investițiile în acest domeniu generează beneficii conexe, în special în ceea ce privește atenuarea efectelor schimbărilor climatice.
Nevoile de investiții în adaptare și riscurile climatice ar trebui integrate mai eficient în planificarea bugetară națională, având în vedere rolul esențial pe care sectorul public îl va avea în implementarea măsurilor de adaptare.
Totodată, studiul subliniază necesitatea unor analize suplimentare pentru evaluarea nevoilor în cadrul diferitelor scenarii climatice, a obiectivelor de reziliență vizate și a riscurilor reziduale, precum și pentru evaluarea raportului cost–beneficiu al măsurilor de adaptare. Studiul este publicat într-un context în care Comisia Europeană pregătește un nou cadru integrat pentru reziliența climatică și gestionarea riscurilor în Europa, menit să sprijine statele membre în prevenirea și pregătirea pentru efectele tot mai accentuate ale schimbărilor climatice.
