Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Piața vehiculelor rulate cu emisii reduse: veriga lipsă din tranziția europeană către mobilitate cu emisii zero

De ce piața second-hand este decisivă pentru decarbonizarea transporturilor

Tranziția către mobilitatea cu emisii reduse în Europa este adesea analizată prin prisma vânzărilor de vehicule noi electrice și a politicilor care stimulează această piață primară. Studiul realizat de Quantalyse și STH Consulting pentru ACEA arată însă că această abordare este incompletă și structural limitată. Piața vehiculelor rulate reprezintă nu doar o extensie a pieței auto, ci un mecanism central de difuzie tehnologică, cu impact direct asupra ritmului real de decarbonizare a parcului auto european.

În Uniunea Europeană, aproximativ 280 de milioane de autoturisme și vehicule comerciale ușoare sunt deja în circulație, în timp ce intrările anuale de vehicule noi se situează în jurul a 12 milioane de unități. Această disproporție structurală explică de ce politicile concentrate exclusiv pe vehiculele noi pot influența anual mai puțin de 5% din stocul total.

O piață secundară care susține piața primară

Contrar percepției conform căreia piața vehiculelor rulate ar frâna vânzările de mașini noi, analiza arată că cele două segmente sunt interdependente. Valoarea reziduală stabilită în piața second-hand influențează direct leasingul, costul total de utilizare (TCO) și deciziile de achiziție pentru vehiculele noi.

Un second-hand lichid și previzibil reduce riscul perceput de cumpărători și finanțatori, permițând:

  • cicluri de înlocuire mai scurte,
  • volume mai mari de tranzacții,
  • o absorbție mai rapidă a tehnologiilor cu emisii reduse.

Atunci când piața rulatei este blocată – prin incertitudine privind valorile reziduale, degradarea bateriilor sau lipsa finanțării – efectul se transmite în lanț, afectând negativ inclusiv vânzările de vehicule noi electrice.

Dinamica stoc–flux: de ce ieșirea din parc contează la fel de mult ca intrarea

Studiul introduce o abordare de tip stock–flow, care evidențiază că viteza de decarbonizare a parcului auto este determinată nu doar de câte vehicule curate intră anual în circulație, ci mai ales de ritmul cu care vehiculele vechi și poluante ies din sistem.

Într-o piață matură, precum cea a UE, intrările și ieșirile sunt aproape echilibrate, cu rate anuale de aproximativ 4–5%. Aceasta înseamnă că, indiferent cât de rapid cresc vânzările de vehicule electrice noi, întregul parc auto nu se poate reînnoi mai repede decât permite rata de ieșire a vehiculelor vechi.

Concluzia studiului este clară: politicile axate exclusiv pe stimularea vânzărilor de vehicule noi sunt structural insuficiente. Accelerarea casării, exportului sau retragerii din uz a vehiculelor foarte poluante generează un efect multiplicator mult mai puternic asupra reducerii emisiilor.

Piața second-hand ca accelerator al adopției BEV

Un element esențial evidențiat în raport este faptul că tranzacțiile cu vehicule rulate sunt de trei până la patru ori mai numeroase decât vânzările de vehicule noi în UE. Fiecare revânzare reprezintă un nou moment decizional, o oportunitate de substituire tehnologică.

Prin circulația accelerată a vehiculelor electrice:

  • BEV-urile ajung treptat la segmente de populație cu venituri mai reduse,
  • se extinde baza de utilizatori, crescând încrederea și familiaritatea cu tehnologia,
  • se creează un efect de rețea care susține inclusiv piața vehiculelor noi.

Astfel, piața second-hand nu este un canal secundar, ci principalul mecanism de democratizare a mobilității electrice.

Cost total de utilizare, prețuri și bariere structurale

Raportul analizează în detaliu diferențele de preț și TCO dintre vehiculele cu emisii reduse și cele convenționale, atât pe piața nouă, cât și pe cea second-hand. Deși costurile operaționale ale vehiculelor electrice sunt mai mici, persistă mai multe bariere:

  • incertitudinea privind degradarea bateriilor,
  • acces limitat la finanțare pentru vehicule rulate electrice,
  • lichiditate redusă în anumite segmente și regiuni.

Aceste elemente afectează valoarea reziduală și încetinesc rotația vehiculelor în piață. Studiul subliniază că intervențiile publice trebuie să vizeze reducerea acestor fricțiuni, nu doar subvenționarea prețului de achiziție.

Implicații de politică publică: dincolo de subvențiile pentru vehicule noi

Una dintre concluziile majore ale analizei este necesitatea unei schimbări de paradigmă în politicile europene de transport. Decarbonizarea eficientă presupune o abordare sistemică, care să includă:

  • stimulente condiționate pentru vehicule rulate electrice, orientate către segmentele cu acces limitat la vehicule noi,
  • politici active de ieșire din parc pentru vehiculele foarte poluante,
  • măsuri care cresc lichiditatea pieței second-hand: garanții transferabile pentru baterii, standardizare, platforme digitale, costuri de tranzacție reduse.

Fără aceste elemente, tranziția riscă să rămână inegală social și lentă structural, indiferent de obiectivele ambițioase privind vânzările de vehicule electrice noi.

Decarbonizarea începe cu condițiile de funcționare ale pieței

Studiul comandat de ACEA arată că piața vehiculelor rulate nu este o consecință a tranziției, ci o condiție a acesteia. Ritmul real al reducerii emisiilor în transportul rutier va fi determinat de cât de eficient sunt gestionate fluxurile de vehicule deja existente, nu doar de tehnologia introdusă prin vânzările noi.

În lipsa unei piețe second-hand funcționale și accesibile, tranziția către mobilitatea cu emisii reduse rămâne structural blocată. Adevărata accelerare a decarbonizării începe nu la poarta fabricii, ci în modul în care vehiculele circulă, se revând și ies din parc.

Articole similare

Ad