Hainele frumoase, masinile de lux si intregul stil de viata al bucurestenilor este departe de a fi un etalon pentru restul Romaniei. Acesta este primul lucru pe care il invata strainii stabiliti in Capitala imediat ce calatoresc si in alte parti ale tarii. Daca romanii din Transilvania sunt mai aproape de structura europenilor din zona centrala a continentului, Bucurestiul seamana mai degraba cu sudul Italiei, crede expatul pe care l-am intervievat pentru materialul din aceasta luna. De la Marc Paulissen, country manager H.Essers, am aflat ca, pentru sanatatea nervilor, traficul din Capitala nu trebuie luat prea in serios, dar si cat de ciudate sunt obiceiurile romanesti in ochii strainilor.
 

Ceva mai vechi pe plaiurile romanesti, Marc Paulissen locuieste aici din 1999. „Lucrez pentru Centrum (companie preluata de H.Essers in urma cu circa cinci ani – n.r.) de 20 de ani, iar cand stateam in Olanda eram responsabil pentru Romania, in special pe segmentul transportului“, a spus Paulissen, care povesteste ca aventura din tara noastra a inceput dupa ce unul dintre clienti a solicitat o solutie logistica pentru aici. „Aveam ceva experienta in domeniu, iar ei mi-au cerut sa dezvolt un proiect logistic, ceea ce am si facut. Mi-au acceptat oferta si au dorit sa il punem in practica. Pentru ca stiam piata din Romania, mi-am dat seama ca nimeni de aici nu ar fi putut sa o faca la vremea respectiva, asa ca mi s-a propus mie sa pun in aplicare acest proiect“, a declarat Paulissen, explicand ca, la acea vreme, cea mai mare dificultate o reprezenta faptul ca nu existau depozite. „Si pentru a construi unul era nevoie cam de doua milioane de dolari, ceea ce nu l-a prea incantat pe seful meu, care are transportul in sange si este el insusi fost sofer, deoarece cu acesti bani se putea cumpara multe camioane“, a mai spus Paulissen, adaugand ca, in final, dupa ce i-a garantat sefului sau un anumit numar de transporturi, proiectul a fost acceptat, insa cu o conditie. „Trebuia ca eu sa vin aici si sa ma ocup de acest lucru, pentru ca nu avea incredere in altcineva.“
Si, astfel, belgianul a abandonat planul de a merge la Moscova, unde Centrum urma sa porneasca o noua afacere de transport, si a ajuns, in schimb, la Oradea. Decizia a fost insa foarte mult influentata si de situatia in care se afla Rusia la momentul respectiv, cand trecea printr-o criza, iar moneda nationala se devalorizase puternic.
„Eu am vrut intotdeauna sa am propria companie, indiferent in ce domeniu. Nu conta daca era vorba de un restaurant, sau orice altceva. Dar, din mai multe motive, nu am putut realiza acest lucru, asa ca am acceptat bucuros propunerea proprietarului Centrum de a considera aceasta companie din Romania ca fiind a mea, cu singura conditie sa nu o falimentez“, glumeste Marc Paulissen, care insa a trecut prin toate muncile de jos inainte de a ocupa actuala pozitie. „Cand m-am angajat la Centrum, nu stiam nimic despre camioane, asa ca am inceput de la cele mai mici functii, pentru a invata totul in amanunt, pas cu pas. Am lucrat chiar si in depozite, pentru a intelege ce inseamna incarcarea/descarcarea unui camion, manipularea marfii s.a.“
Belgianul povesteste ca familia nu a fost prea incantata de decizia de a veni in Romania, in special mama sa avand dificultati in a se obisnui cu ideea. Insa plecarea de acasa nu a fost la fel de dificila si pentru Marc Paulissen, care, de la 13 ani, a studiat in regim de internat timp de sase ani. Cand am venit in Romania, ma duceam in fiecare luna acasa. Este dificil in sensul asta, pentru ca totul este diferit si trebuie sa fii gata sa arzi podurile in urma ta. Din acel moment, viata mea profesionala, sociala, personala era, timp de 24 de ore pe zi, Centrum. Dar atunci cand vrei sa construiesti ceva trebuie sa renunti la multe lucruri”, povesteste belgianul, care a vizitat Romania si inainte de a se stabili aici, pentru a vedea fabricile clientilor, a intelege de ce fel de infrastructura dispune tara noastra s.a.

Romanii au probleme de incredere
Paulissen a fost uimit in primul rand de oameni atunci cand a venit in Romania.
„Imi plac romanii foarte mult, dar nu au incredere in nimeni. Daca spui ceva, trebuie sa pui pe hartie, altfel nu te cred. Aceeasi problema a neincrederii exista si in vestul Europei acum 20-30 de ani.” Belgianul a sesizat o mare diferenta intre romanii din Transilvania si ceilalti.
Desi tara noastra are potentialul de a depasi Cehia si Polonia, el subliniaza ca romanii trebuie sa fie pregatiti sa investeasca in ei insisi. „Acesta este un lucru pe care oamenii nu vor sa-l faca, ceea ce mi se pare foarte ciudat. Din pacate, pana in 2000 nu s-a intamplat mare lucru in Romania, fiind astfel pierduti 10 ani.” Un alt aspect de neinteles pare sa fie atitudinea romanilor in ceea ce priveste programul de lucru: daca muncesc pentru ei insisi, romanii lucreaza zi si noapte, pe cand, daca sunt angajati, pleaca la ora stabilita prin contract, indiferent de circumstante. „Eu, daca as pleca la sase, as ajunge acasa la opt, din cauza traficului. Asa ca prefer sa plec la 19:30 si sa petrec doar 30 de minute in masina, decat sa stau o ora-doua in trafic ascultand muzica si uitandu-ma dupa fete. Dar multi angajati pleaca acasa la cinci in fiecare zi. Nu conteaza ca traficul este groaznic, prefera sa stea in coada”, a mai spus Paulissen.

Prea putin timp pentru distractie
Problema lipsei de timp este una de care toti strainii din Romania se plang, iar reprezentantul H.Essers nu face exceptie, insa vara gaseste totusi un ragaz sa iasa la o terasa cu prietenii sau la un restaurant. „Ma duc aproape in fiecare saptamana la film, imi plac si concertele, atunci cand sunt foarte bune.
Bucuresti este un oras mare si sunt foarte multe lucruri de facut aici“, este de parere Paulissen, care spune ca, provenind dintr-un orasel cu mai putin de 10.000 de locuitori, si-a dorit intotdeauna sa traiasca intr-un oras foarte mare. Dupa cei sapte ani petrecuti in Oradea, belgianul locuieste acum in Piata Unirii si declara ca ii place foarte mult Capitala, chiar si cu partile sale negative.
„Nu as mai putea sa locuiesc in Oradea, e un oras prea mic, nu sunt multe locuri de socializare, iar daca lipsesti o zi de la terasa cea mai cunoscuta, care e si singura mai mare, chelnerii te intreaba ingrijorati daca ai fost bolnav“, glumeste Paulissen.
Traficul din Bucuresti nu trebuie luat prea in serios
Belgianul declara ca are atat prieteni romani, cat si straini care locuiesc aici, dar acestia nu au aceeasi natura sociabila a localnicilor. „Romanii sunt persoane foarte sociabile, vor sa se vada zilnic, sa vorbeasca incontinuu.“ Paulissen crede ca este important pentru orice strain care locuieste aici sa nu incerce sa devina roman.
„Este la fel si pentru romanii care traiesc in strainatate, pentru ca nu merge. Sunt lucruri bune si rele. Trebuie sa incerci sa te adaptezi cat mai bine, ceea ce nu este usor. Unul din cele mai importante lucruri pe care trebuie sa le inveti cand vii in Romania este sa estimezi corect. Sa iti dai seama ca ceva nu este atat de grav, ca ar putea fi si mai rau“, spune belgianul, dand ca exemplu traficul, pentru care, in opinia sa, nimeni nu ar trebui sa isi consume prea multi nervi.
„Altfel, Bucurestiul te innebuneste“, mai spune Paulissen, care nu foloseste transportul public deloc. „Cand ma duc in alte capitale europene, folosesc intotdeauna metroul. In Bucuresti nu am facut-o niciodata, pentru ca, in viata mea de zi cu zi, nu sunt obisnuit sa o fac. Acolo unde am crescut nu existau nici macar tramvaie sau taxiuri. Fac parte din generatia in care oamenii au propriile lor masini si merg peste tot pe cont propriu“, spune acesta, insa recunoaste ca respectiva strategie nu este intotdeauna foarte inspirata, pentru ca, intr-adevar, se ajunge mult mai repede la destinatie cu metroul. „Dintre expatii din Romania, olandezii merg foarte mult cu mijloacele de transport in comun, cu trenul, cu metroul. Mie imi place sa fiu independent, sa merg unde vreau, cand vreau“, a spus Paulissen.

„Este clar ca voi fi intotdeauna un strain aici“
In cei peste 10 ani de cand locuieste in tara noastra, belgianul a avut timp sa isi faca prieteni atat romani, cat si straini, In schimb, spune ca statura sa ii da de gol intotdeauna originea straina. „Sunt un pic cam masiv, ceea ce este un dezavantaj in Romania, pentru ca se vede ca sunt strain, romanii nu sunt asa de mari“, spune belgianul, care crede ca localnicii nu sunt intotdeauna prea cinstiti fata de el.
In plus, Paulissen crede ca pe romani ii deranjeaza si felul sau de a fi, prea direct. „Dar eu as prefera ca si ceilalti sa fie la fel fata de mine. E mai bine sa-mi spui in fata adevarul, decat sa i se spuna altcuiva si sa inceapa astfel un telefon fara fir, pentru ca in final tot vor ajunge si la mine vorbele respective. Romanii ma vad ca manager general al unei companii straine, nu ca pe o persoana normala. Este clar ca voi fi intotdeauna un strain aici“.

Nuntile romanilor, de neinteles pentru straini
Cele mai ciudate experiente pe care belgianul le-a trait in tara noastra au fost nuntile romanesti la care a fost invitat. Desi modul de organizare a acestora s-a mai schimbat in cei 10 ani de cand locuieste aici, liniile generale au ramas cam la fel.
„In Romania, daca esti invitat la o nunta, esti obligat intr-un fel sa te duci, pentru ca, altfel, nici ei nu vor veni la nunta ta.             Pentru noi, ca straini, acest lucru este foarte ciudat“, spune belgianul, adaugand ca oricum i-ar fi cam greu sa mearga la toate nuntile la care este invitat de colegi, compania sa avand aproximativ 450 de angajati.
Acesta povesteste cum a avut primul contact cu plicurile pentru traditionalul dar acum 10 ani, la prima nunta romaneasca la care a participat la Oradea. Dar nu neaparat plicurile in sine au constituit un soc pentru belgian.
„Am fost uimit ca fiecare in parte trebuia sa spuna la microfon cat daruieste cuplului proaspat casatorit. Deci se luau plicurile, se desfaceau si apoi se striga in gura mare cat a dat fiecare. Asta a fost foarte ciudat, dar acum nu se intampla la fel de mult acest lucru“, povesteste belgianul, care se mai mira si de alegerea nasilor, din randul prietenilor mai degraba, decat al familiei, cu totul diferit fata de cum se intampla in tara sa natala. „De asemenea, se mananca toata noaptea. Este incredibil. Se bea mult, se pun sticle cu bautura de toate felurile pe masa, se fura mireasa si nu stiu ce se intampla cu ea. Eu sunt catolic, intr-adevar, si, desi traditiile care tin de nunti aici mi se par frumoase, sunt si foarte ciudate pentru mine“, a mai spus Paulissen, facand o comparatie cu nunta de acum 15 ani a celui mai bun prieten al sau din Belgia, caruia i-a daruit 50 de euro. „Deci o suma nu prea mare. Pentru Romania, nu inseamna nimic. Daca ar sti ca atat ai de gand sa dai, nici nu te-ar mai invita“, spune pe ton glumet expatul, adaugand ca aici asteptarile in ceea ce priveste darul de nunta se ridica undeva la jumatate din salariul pe o luna, sau chiar mai mult, acesti bani fiind considerati un ajutor dat cuplului in scopul cumpararii unei case sau a unui teren pentru construirea unei locuinte.
„Asa este traditia aici, iar participarea la o nunta este considerata o investitie. Pentru ca, in cativa ani, daca cel care a participat la nunta se casatoreste, ii va chema pe toti cei la a caror nunta a fost“, a spus Paulissen, care a adaugat ca ii place in mod deosebit obiceiul romanilor de a se imbraca foarte frumos la nunti, spre deosebire de ceea ce se intampla acum in Europa de Vest.
„La noi toti merg imbracati ca atunci cand merg la birou, iar fetele poarta rochii simple, pe cand aici se coafeaza, au pantofi, posete si rochii foarte frumoase, lungi. Nici macar miresele la noi nu mai cumpara acele rochii foarte elaborate, ci lucruri cat mai simple, pentru a putea fi folosite din nou“, a mai spus acesta.

Bucurestiul nu este reprezentativ pentru intreaga tara
Paulissen este insa de parere ca stilul de viata bucurestean nu se intalneste si in restul tarii. „Locuiesc deja de multi ani in Romania si unul dintre lucrurile pe care le aud mereu este ca aici sunt fete foarte frumoase. Este adevarat, insa ei nu stiu ca, de asemenea, foarte multe dintre ele locuiesc acasa, cu parintii, in apartamente de doua camere, motiv pentru care vor sa iasa tot timpul in oras si vor sa se imbrace foarte frumos“, este de parere Paulissen.
Belgianul a ajuns sa inteleaga insa ca iesitul in oras are o anumita insemnatate in cultura noastra si romanii au obiceiul de a se aranja pentru asta. „De exemplu, fetele ies in oras asa de des pentru ca poate nu vor sa stea toata ziua in casa cu parintii si fratii lor. Si nu se imbraca frumos ca sa impresioneze barbatii, ci doar pentru ca asa se face aici cand se iese in oras. In vest, in Belgia, de exemplu, fetele nu sunt asa. Ceea ce poarta pe strada, poarta si acasa. Deci este vorba de abordari diferite“, mai spune Paulissen, care este foarte des „acuzat“ de colegii care vin in vizita ca ar avea cea mai buna viata in Romania.
Totusi, cei sapte ani petrecuti in Oradea l-au facut foarte constient de faptul ca Bucurestiul nu e deloc reprezentativ pentru intreaga tara din punct de vedere al stilului de viata, al masinilor sau al modului in care romanii se imbraca.
„De altfel, nicio capitala din lume nu este reprezentativa pentru restul tarii. Daca mergi in orasele mai mici din Romania, sau in sate, nu vei vedea fete imbracate la fel de modern, sau machiate, dar strainii care vin in Romania aterizeaza in Bucuresti, se duc la hoteluri si restaurante foarte scumpe si desigur ca acolo vor vedea doar fete foarte frumoase, care poarta haine scumpe.“
Expatilor le place…vremea frumoasa
Belgianul spune ca nu ii lipseste deloc tara natala si se declara absolut incantat de vremea din Romania, ca de altfel toti expatii cu care am vorbit pana acum.
In plus, Paulissen declara ca de fiecare data cand se duce in tara sa natala, este nerabdator sa se intoarca.
„Imi place Belgia pentru cateva zile, dar apoi vreau sa ma intorc. Imi place viata mea aici si ceea ce fac. In cei 20 de ani de cand lucrez pentru Centrum, nu a existat o zi in care sa nu vreau sa vin la lucru. Oricum, pentru mine, slujba mea este si viata mea, altceva nu stiu“, spune belgianul, care, desi s-a gandit la posibilitatea de a-si intemeia o familie aici, recunoaste ca viata sa este destul de dificila si nu ii prea permite acest lucru. De altfel, acesta nu isi doreste copii. „Nu cumperi un caine daca stii ca nu vei avea timp sa il plimbi si, la fel, nu ar trebui sa ai un copil daca stii ca nu vei avea timp sa il educi si sa te ocupi de el. Astfel ca viata mea nu imi permite sa am aceasta experienta, insa nu reprezinta o problema pentru mine.“
Belgianul spune ca Romania va deveni un loc mai bun pentru a trai cand locuitorii sai vor dori foarte mult acest lucru.
„Cred ca oamenii trebuie sa inceapa sa se schimbe ei insisi, iar acest lucru porneste pur si simplu prin a alege sa nu mai arunce un pet gol pe geamul de la masina, prin a conduce si a parca normal, prin a se purta normal si a avea incredere in oameni“.