Raportul de iarnă 2025/26 al BALM și Intraplan descrie o piață de transport care iese greu din faza de slăbiciune economică. După reculurile din 2024 și 2025, autorii prognozei estimează pentru 2026 o ușoară îmbunătățire a transportului de marfă din Germania, susținută de o creștere economică moderată, de o revenire a comerțului exterior și de relansarea construcțiilor. Totuși, ritmul rămâne modest, iar până în 2029 volumele totale de marfă ar urma să rămână sub nivelul din 2019. Raportul acoperă perioada 2026-2029 și include, de asemenea, o estimare pentru anul 2025.
2025 a fost încă un an slab pentru transportul de marfă. Potrivit prognozei, volumul total de marfă a scăzut în Germania cu 0,4% în 2025, iar performanța de transport a coborât cu 1,5%. Contextul explicativ este unul cunoscut pentru întreaga industrie europeană: economie slabă, exporturi fără elan, construcții în recul, industrie în contracție și noi scăderi în sectoare precum oțelul, chimia și energia. Raportul notează că PIB-ul german a avansat în 2025 cu doar 0,2%, în timp ce comerțul exterior a fost marcat de importuri mai mari, dar de exporturi în ușoară scădere.
Pentru 2026, perspectiva se îmbunătățește, dar fără un salt puternic. Autorii raportului pornesc de la ipoteza că economia germană va crește cu 1% în 2026, că schimburile comerciale externe vor reintra pe plus și că sectorul construcțiilor va avea, în sfârșit, o evoluție mai bună. În aceste condiții, transportul total de marfă ar urma să crească cu 0,7% ca volum și cu 0,2% ca performanță. Pentru intervalul 2027-2029, prognoza indică un ritm mediu anual de 0,9% atât pentru volum, cât și pentru performanță, ceea ce descrie mai degrabă o stabilizare lentă decât o expansiune puternică.
Rutierul rămâne pilonul principal al pieței și primul beneficiar al revenirii construcțiilor. În 2025, transportul rutier de marfă aproape a stagnat la capitolul volum, cu -0,1%, după trei ani consecutivi de scădere, în timp ce performanța a mai pierdut 0,9%. Pentru 2026, raportul estimează însă o creștere de aproximativ 1% atât pentru volum, cât și pentru performanță, tocmai pentru că revenirea construcțiilor are un impact direct asupra traficului de camioane. Până în 2029, transportul rutier ar urma să ajungă la 3.484,1 milioane t, față de 3.338,4 milioane t în 2025, însă chiar și așa ar rămâne cu 7,3% sub nivelul de volum din 2019. La performanță, decalajul față de 2019 s-ar restrânge la numai 1,5%.
Feroviarul de marfă rămâne segmentul cel mai tensionat dintre marile moduri terestre. În 2025, calea ferată a pierdut 2,8% la volum și 3,1% la performanță, pe fondul lipsei impulsurilor economice, al marilor șantiere și al unei infrastructuri descrise în raport drept vulnerabile. Nici 2026 nu este văzut ca un an de relansare clară: autorii anticipează încă un minus de 0,9% la volum și de 2,2% la performanță. Abia în intervalul 2027-2029 se conturează un plus anual modest, de 0,5% la volum și 1,1% la performanță, pe fondul unei posibile ameliorări a problemelor de calitate, chiar dacă efectele lucrărilor de infrastructură vor continua să apese asupra pieței.
Transportul combinat are o evoluție mai bună decât feroviarul în ansamblu, dar tot fără o accelerare puternică pe termen scurt. În 2025, segmentul combinat feroviar a scăzut cu 2% la volum și cu 1,7% la performanță. Pentru 2026 se estimează încă un mic recul, de 0,5% la volum și 0,7% la performanță, însă pentru 2027-2029 raportul indică o revenire mai vizibilă, cu ritmuri anuale de 1,8% la volum și 1,9% la performanță. Cu alte cuvinte, transportul combinat rămâne una dintre puținele nișe feroviare cu potențial de recuperare mai convingător.
Navigația interioară rămâne modul cu cea mai slabă perspectivă până la finalul deceniului. În 2025, transportul fluvial a scăzut cu 1,7% la volum și cu 2,3% la performanță, iar pentru 2026 raportul prognozează noi reculuri, de 2% și, respectiv, 1,5%. Pentru 2027-2029, tendința negativă continuă, cu scăderi medii anuale de 1,8% la volum și 0,9% la performanță. Până în 2029, navigația interioară ar urma să rămână cu aproximativ 23% sub nivelul din 2019 la volum și cu circa 20% sub nivelul din 2019 la performanță, cea mai amplă deteriorare dintre toate modurile de transport analizate.
Maritimul și cargo-ul aerian au o imagine mai favorabilă, dar din motive diferite. În 2025, traficul maritim german a crescut cu 3,6%, susținut în special de containere și de fluxurile de bunuri de consum și echipamente, chiar dacă petrolul brut a tras în jos segmentul de vrac energetic. Pentru 2026, creșterea estimată încetinește la 0,5%, pe fondul războiului cu Iranul, al blocării Strâmtorii Hormuz și al devierii multor nave de la Suez spre Capul Bunei Speranțe, ceea ce prelungește rutele dintre Europa și Asia. În schimb, pe termen mediu, raportul estimează că traficul maritim ar putea avansa cu 1,6% pe an și ar reveni în 2029 la nivelul din 2019. Cargo-ul aerian are o dinamică mai stabilă: după un plus de 1,1% în 2025, sunt așteptate creșteri de 1,9% în 2026 și de circa 2% anual până în 2029.
Prognoza rămâne însă dependentă de ipoteze geopolitice sensibile. Raportul subliniază explicit că scenariul de bază pornește de la premisa că războiul din Iran nu se extinde și nu durează mai mult de patru până la șase săptămâni, că nu apar războaie comerciale între SUA și Europa și că tensiunile geopolitice existente nu se agravează. Autorii avertizează că o escaladare regională sau temporală ar avea efecte mult mai puternice asupra prețurilor la energie, asupra economiei europene și, implicit, asupra cererii de transport. Din acest motiv, cifrele pentru 2026-2029 trebuie citite mai degrabă ca o prognoză condiționată decât ca o traiectorie sigură.
În concluzie, piața germană de transport de marfă intră într-o fază de corecție lentă, nu de relansare puternică. Rutierul are cele mai solide șanse să recupereze din pierderi, ajutat de construcții și de revenirea moderată a economiei. Feroviarul continuă să fie afectat de infrastructură și de volatilitatea sectoarelor industriale grele, iar navigația interioară rămâne sub presiune structurală. În același timp, maritimul și cargo-ul aerian păstrează perspective mai bune, însă și acestea depind de stabilizarea contextului geopolitic și comercial internațional.
