După aderarea la Uniunea Europeană, România a intrat treptat într-o etapă în care infrastructura feroviară a început să absoarbă volume tot mai mari de finanțare europeană. Potrivit unei analize publicate de RailFreight, alocările cumulate orientate spre calea ferată au ajuns la aproximativ 10 miliarde de euro, iar efectele se văd deja în modernizarea unor axe esențiale ale rețelei. În paralel, politica de coeziune a UE pentru perioada 2021-2027 pune la dispoziția României 31,5 miliarde de euro pentru ansamblul investițiilor, inclusiv infrastructură de transport.
Potrivit aceleiași surse, cu aceste fonduri au fost modernizați circa 600 km de cale ferată, iar alți 900 km sunt în lucru, cu o valoare estimată la aproximativ 6 miliarde de euro. În același timp, datele oficiale CFR arată că rețeaua românească are 10.628 km, dintre care 4.031 km sunt electrificați. Cu alte cuvinte, investițiile sunt importante, dar ele se aplică încă unei infrastructuri foarte extinse și parțial învechite.
Coridorul Curtici-Constanța a rămas axa principală a modernizării.
Cea mai mare parte a resurselor a fost direcționată spre coridoarele TEN-T, iar în mod special spre axa Rin-Dunăre, care leagă Curtici de Constanța. Miza acestei magistrale este evidentă: conectarea frontierei vestice cu principalul port românesc de la Marea Neagră, într-un culoar util atât pentru marfă, cât și pentru pasageri. Strategia CFR pentru infrastructură confirmă că proiectele prioritare sunt concentrate pe rețeaua TEN-T și pe coridoarele europene, în parteneriat cu Comisia Europeană.
Lucrările cele mai complicate rămân cele din zona montană și din Transilvania.
Pe coridorul principal, unele dintre cele mai dificile intervenții sunt cele dintre Brașov și Sighișoara, unde proiectele includ tuneluri și lucrări de artă majore. RailFreight nota că tunelurile aflate în execuție în această zonă sunt programate pentru finalizare în 2028, iar alte segmente din direcția Simeria se apropie deja de final. Separat, documentația oficială privind strategia feroviară și proiectele în curs arată că modernizarea axelor principale continuă să fie tratată ca prioritate națională și europeană.
Portul Constanța explică de ce transportul de marfă este în centrul acestor investiții.
Obiectivul de fond al programului de modernizare nu este doar creșterea vitezei comerciale pe calea ferată, ci și consolidarea rolului Constanței ca poartă logistică a României. În această logică, intermodalitatea, electrificarea și interoperabilitatea capătă o importanță specială. Strategia CFR subliniază explicit nevoia de a adapta rețeaua pentru sarcină pe osie de 22,5 tone și pentru trenuri de 740 m, standarde esențiale pentru transportul european de marfă.
Comparată cu state precum Spania, care și-a construit cea mai mare rețea de mare viteză din Europa, România este încă într-o etapă de recuperare. Totuși, datele din ultimii ani arată că fondurile europene au început să schimbe în mod real infrastructura feroviară românească, mai ales pe coridoarele strategice.
