Comisia Europeană solicită statelor membre care au reintrodus controale la frontierele interne să înceapă eliminarea lor progresivă, argumentând că menținerea acestor măsuri afectează libera circulație și produce costuri economice tot mai vizibile pentru transport, logistică și piața internă.
Comisia Europeană le cere Germaniei și altor state membre să reducă treptat controalele la frontierele interne ale spațiului Schengen, considerând că aceste măsuri ar trebui să rămână strict excepționale și limitate în timp. Poziția Bruxelles-ului vine într-un context în care tot mai multe țări au prelungit, luni la rând, controalele interne, transformând o măsură temporară într-un regim care riscă să devină aproape permanent.
În viziunea Comisiei, securizarea frontierelor și combaterea riscurilor legate de migrație, criminalitate sau circulația necontrolată nu mai trebuie să se bazeze în primul rând pe filtre staționare la graniță. Instituția susține că între timp există instrumente mai eficiente și mai puțin perturbatoare, precum controalele polițienești țintite, utilizarea tehnologiilor digitale, identificarea biometrică, localizarea vehiculelor și analiza datelor. Aceste soluții ar permite menținerea unui nivel ridicat de supraveghere fără a afecta inutil libertatea de circulație a persoanelor și mărfurilor în interiorul Uniunii.
Mesajul politic al Bruxelles-ului este că frontierele interne ale spațiului Schengen nu ar trebui să devină din nou bariere obișnuite în interiorul pieței unice. Potrivit dreptului european, astfel de controale sunt permise doar ca măsură excepțională, pe termen scurt, și trebuie justificate de circumstanțe precise. Din acest motiv, Comisia consideră că statele membre ar trebui să urmărească eliminarea progresivă a controalelor și revenirea la un regim normal de circulație.
Germania este unul dintre exemplele cele mai vizibile ale acestei tendințe. Controalele la frontierele sale au fost reintroduse în septembrie 2024 și au fost prelungite de mai multe ori, cel mai recent până la mijlocul lunii septembrie 2026. Situații similare există și în alte state, precum Franța, Austria, Italia, Țările de Jos sau Suedia. Extinderea acestor măsuri arată că spațiul Schengen continuă să fie supus unei presiuni puternice din perspectiva politicilor de securitate, dar și că statele membre ezită să renunțe la instrumente care oferă un control direct și vizibil.
Pentru Comisia Europeană, problema nu este doar una juridică sau simbolică, ci și una economică. Reintroducerea controalelor la frontieră produce întârzieri în traficul transfrontalier, costuri suplimentare pentru companii și restricții pentru navetiști, transportatori și operatorii logistici. În cazul transportului de marfă, chiar și controalele selective sau de scurtă durată pot genera blocaje pe coridoarele importante, afectând predictibilitatea livrărilor și stabilitatea lanțurilor de aprovizionare.
Din punct de vedere al logisticii, reducerea acestor măsuri ar însemna timpi de tranzit mai stabili, o planificare mai predictibilă și mai puține perturbări pe rutele internaționale. Într-un sistem economic care funcționează pe livrări sincronizate și pe fluxuri continue, orice întârziere la frontieră se transmite rapid în costuri și în dezechilibre operaționale.
Rămâne însă neclar în ce măsură statele membre vor urma recomandarea Comisiei și în ce ritm vor fi dispuse să renunțe la controalele interne. Dincolo de argumentele economice și juridice, decizia rămâne una profund politică, iar multe guverne par încă dispuse să păstreze aceste măsuri cât timp presiunile de securitate continuă să domine agenda europeană.
**Sursă foto: Tranzit AI
