Mai multe publicaţii din Italia relatează că o asociație a transportatorilor rutieri din Sicilia a depus o plângere și o notificare oficială către conducerea Lidl Italia, reclamând condițiile în care șoferii ar fi fost obligați să aștepte la centrul logistic al retailerului din Misterbianco, în provincia Catania.
Demersul a fost anunțat ieri, 15 iulie, de LAAISN – Lega Autisti Autotrasportatori Indipendenti Siciliani Nazionali – care a trimis plângereac și către Direcția Generală pentru Siguranță Rutieră și Transport Rutier din cadrul Ministerului italian al Transporturilor.
Asociația susține că incidentul semnalat nu reprezintă un caz izolat, ci reflectă probleme mai ample privind organizarea accesului camioanelor la platformele marilor distribuitori și distribuirea costurilor generate de așteptările la încărcare și descărcare.
Asociația reclamă lipsa unui sistem eficient de programare
Potrivit LAAISN, șoferii care se prezintă la centrul logistic din Misterbianco se pot confrunta cu așteptări prelungite, provocate de lipsa unui sistem suficient de organizat pentru rezervarea rampelor de încărcare și descărcare.
În opinia asociației, accesul camioanelor ar trebui coordonat prin ferestre orare clare, stabilite electronic înaintea sosirii. O astfel de organizare ar permite distribuirea vehiculelor pe parcursul zilei și ar reduce aglomerarea simultană în curtea platformei.
LAAISN nu a publicat, în informațiile disponibile, date detaliate privind durata exactă a incidentului, numărul vehiculelor afectate sau succesiunea completă a evenimentelor. Plângerea prezintă, în principal, poziția organizației și solicitarea acesteia ca situația să fie verificată.
Prin urmare, acuzațiile trebuie tratate ca susțineri ale asociației, aflate în analiza companiei și a administrației competente.
Un reprezentant LAAISN afirmă că a solicitat intervenția centrului
Vicepreședintele asociației, Giuseppe Neri, a declarat că a fost prezent în momentul incidentului și că a semnalat problemele responsabililor centrului logistic.
Potrivit relatării sale, nu ar fi fost luate măsuri imediate pentru fluidizarea accesului și reducerea așteptării. Neri spune că această situație contravine codurilor etice și angajamentelor publice privind condițiile de lucru din lanțurile logistice ale marilor companii de retail.
Până la clarificarea cazului, nu se poate stabili din informațiile publice dacă întârzierea a fost determinată de organizarea centrului, de sosirea simultană a mai multor vehicule, de întârzieri anterioare ale transportatorilor, de probleme documentare sau de alte cauze operaționale. Tocmai de aceea, LAAISN a solicitat o verificare din partea administrației și un răspuns oficial al Lidl Italia.
Sloturile digitale ar putea reduce aglomerarea şi timpii lungi de aşteptare la încărcare/descărcare
Președinta LAAISN, Tania Andreoli, propune folosirea mai extinsă a sistemelor electronice de tip Slot Booking System. Printr-un asemenea instrument, transportatorul sau furnizorul rezervă înaintea sosirii o fereastră pentru utilizarea unei rampe. Programarea poate include o perioadă de toleranță, de exemplu 10-15 minute, iar vehiculele fără rezervare sunt primite separat sau numai atunci când există capacitate disponibilă.
Un astfel de sistem oferă centrului logistic o imagine mai clară asupra fluxului de camioane și permite alocarea personalului și a rampelor în funcție de volumele planificate. Transportatorul primește, la rândul său, un reper temporal pentru programarea cursei și a următoarelor operațiuni.
Totuși, existența unei rezervări nu garantează eliminarea tuturor întârzierilor. Problemele pot apărea dacă marfa nu este pregătită, documentele sunt incomplete, vehiculul sosește prea devreme sau prea târziu ori operațiunile precedente durează mai mult decât era prevăzut.
Sistemul funcționează numai dacă programările sunt actualizate în timp real și dacă responsabilitatea pentru nerespectarea slotului este stabilită clar.
Ora estimată de sosire poate actualiza automat programările
LAAISN indică și folosirea sistemelor ETA, prin care transportatorul transmite în timp real ora estimată de sosire a camionului.
Dacă vehiculul acumulează întârziere din cauza traficului, a unui control sau a unei operațiuni anterioare, platforma poate reatribui automat intervalul rezervat. Centrul logistic nu mai păstrează o rampă liberă pentru un camion care nu poate ajunge la timp, iar transportatorul primește o nouă fereastră.
Această abordare poate limita efectul de domino. Fără actualizarea dinamică, întârzierea unui singur camion poate afecta toate programările ulterioare.
Sistemele ETA sunt cu atât mai utile atunci când sunt conectate cu platformele telematice ale flotei. Ora de sosire este calculată automat în funcție de poziția camionului și de condițiile de trafic, fără ca șoferul să fie obligat să telefoneze în timpul cursei.
Implementarea presupune însă schimb de date între transportator, furnizor, beneficiar și centrul logistic, precum și reguli privind utilizarea și protejarea informațiilor.
Cross-docking-ul este prezentat ca soluție pentru accelerarea fluxurilor
Asociația menționează și utilizarea mai intensă a operațiunilor de cross-docking. Într-un astfel de sistem, mărfurile descărcate nu sunt introduse într-un proces clasic de depozitare pe termen mai lung, ci sunt sortate și transferate către zonele de expediere.
Metoda poate reduce timpul în care produsele rămân în depozit și poate accelera aprovizionarea magazinelor, în special pentru bunurile cu rotație rapidă și produsele proaspete.
Cross-docking-ul nu elimină însă automat timpul de așteptare al camioanelor. Eficiența depinde de sincronizarea dintre vehiculele care aduc marfa și cele care o distribuie, de capacitatea rampelor, de personal și de corectitudinea întocmirii documentelor.
Dacă sosirile nu sunt coordonate, un sistem bazat pe fluxuri rapide poate deveni chiar mai vulnerabil la întârzieri. Orice abatere afectează operațiunile care urmează.
Costuri mari pentru transportatori din cauza aşteptărilor la încărcare/descărcare
Pentru o companie de transport, timpii prelungiţi de aşteptare la rampă reprezintă costuri semnificative, deoarece dacă vehiculul staţionează nu consumă combustibil, însă sunt o mulţime de costuri fixe care se adună fără ca firma să nu producă venituri cu acel vehicul: salariul șoferului, amortizarea sau rata camionului, asigurarea, vinieta (plătită pe o anumită perioadă de timp), chirii și altele. În plus, o întârziere la descărcare poate împiedica realizarea următoarei curse programate. Dacă șoferul ajunge la limita timpului de lucru sau a timpului de conducere disponibil, vehiculul poate fi obligat să oprească înainte de următoarea încărcare ori înainte de întoarcerea la bază.
Costul nu este reprezentat, așadar, numai de orele de staționare, ci și de productivitatea pierdută și de posibilele penalizări generate de întârzierea altor livrări.
Problema devine mai gravă atunci când transportatorul nu are posibilitatea contractuală de a factura timpul suplimentar clientului.
Raportul comercial este considerat dezechilibrat.
LAAISN leagă cazul de la Misterbianco de relația mai amplă dintre transportatori și marile lanțuri de retail. Asociația consideră că beneficiarii mari au o putere de negociere mult mai mare decât firmele de transport, în special decât operatorii mici și subcontractanții.
Un transportator dependent de un client important poate evita să solicite plata timpilor de așteptare de teama pierderii contractului. În alte cazuri, tariful este negociat fără o clauză clară privind întârzierile la rampă.
Asociația susține că organizarea logistică și condițiile economice ar trebui negociate mai echilibrat, astfel încât costul ineficiențelor să nu fie suportat exclusiv de transportator.
Această problemă nu este specifică doar Siciliei sau unui singur retailer. Timpii de așteptare la fabrici, depozite, terminale și centre de distribuție reprezintă una dintre principalele surse de productivitate pierdută în transportul rutier.
Autoritățile sunt solicitate să verifice situația
LAAISN cere Direcției Generale pentru Siguranță Rutieră și Transport Rutier să analizeze cazul și posibilele consecințe asupra respectării legislației.
Demersul nu înseamnă că autoritatea a constatat deja existența unei încălcări. Plângerea deschide posibilitatea unei evaluări, iar administrația poate solicita documente și explicații părților implicate.
Și conducerea Lidl Italia trebuie să analizeze notificarea transmisă de asociație. Un eventual punct de vedere al companiei este necesar pentru a clarifica modul în care sunt programate vehiculele, circumstanțele incidentului și soluțiile disponibile.
Până la finalizarea verificărilor, afirmațiile privind responsabilitatea centrului logistic rămân poziția exprimată de LAAISN.
Dincolo de situația concretă de la Misterbianco, plângerea evidențiază o problemă cunoscută în transportul rutier: timpul de așteptare este adesea tratat ca o resursă fără cost pentru beneficiar.
Pentru transportator, camionul produce venit atunci când realizează curse. O platformă care nu poate oferi un interval predictibil reduce numărul de operațiuni zilnice și crește costul fiecărei livrări.
Digitalizarea programărilor, transmiterea automată a orei estimate de sosire și regulile clare privind întârzierile pot îmbunătăți situația. Ele nu înlocuiesc însă necesitatea unui număr suficient de rampe, a personalului și a unor procese interne eficiente.
Plângerea LAAISN va arăta dacă incidentul va rămâne un conflict punctual sau va deschide un dialog mai amplu între transportatori și Lidl Italia. Pentru sector, miza depășește cazul unui singur centru: recunoașterea faptului că fiecare oră petrecută de camion la rampă are un cost operațional, contractual și de siguranță.
**Sursă foto: Tranzit AI
