Comisarul european pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, consideră că Germania ar trebui să înceapă eliminarea controalelor introduse la frontierele sale terestre. El invocă reducerea migrației neregulamentare, consolidarea supravegherii frontierelor externe ale Uniunii și aplicarea noilor reguli europene privind azilul.
Poziția exprimată pe 16 iulie continuă demersul Comisiei Europene din luna iunie, când Bruxellesul a evaluat controalele menținute de nouă state Schengen și le-a recomandat să pregătească renunțarea treptată la acestea.
Scăderea migrației schimbă argumentele pentru menținerea controalelor
Brunner a arătat că numărul trecerilor neregulamentare detectate la frontierele externe ale Europei a scăzut cu aproximativ o treime în prima jumătate a anului 2026. În opinia sa, această evoluție și îmbunătățirea controlului la intrarea în spațiul Schengen reduc necesitatea verificărilor sistematice între statele membre.
Comisarul face referire și la Pactul european privind migrația și azilul. Actele legislative au fost adoptate în 2024, însă majoritatea noilor norme au devenit aplicabile pe 12 iunie 2026. Acestea introduc proceduri comune de screening și azil, reguli mai clare privind responsabilitatea statelor și mecanisme de solidaritate în perioadele de presiune migratorie.
Uniunea a pus în funcțiune integral și sistemul digital de intrare-ieșire, EES, care înregistrează datele de călătorie și informațiile biometrice ale cetățenilor din afara UE aflați în șederi de scurtă durată. Comisia consideră că acesta permite identificarea mai eficientă a persoanelor care depășesc perioada legală de ședere și a documentelor utilizate fraudulos.
Germania menține verificările până la jumătatea lunii septembrie
Controalele germane sunt notificate în prezent pentru perioada 16 martie–15 septembrie 2026 și acoperă frontierele terestre cu Franța, Luxemburg, Belgia, Țările de Jos, Danemarca, Polonia, Cehia, Austria și Elveția.
Berlinul justifică măsura prin nivelul încă ridicat al migrației neregulamentare, activitatea rețelelor de trafic de migranți, presiunea asupra sistemului de primire și riscurile asociate situației internaționale. Guvernul federal nu a anunțat încă dacă verificările vor fi prelungite după 15 septembrie.
Comisia Europeană nu solicită eliminarea necondiționată și imediată a controalelor, ci pregătirea unei retrageri progresive și folosirea unor măsuri alternative, precum patrulele comune, controalele polițienești mobile și schimbul de informații între autoritățile naționale. În iunie, Bruxellesul a evaluat necesitatea și proporționalitatea măsurilor aplicate de Germania și de alte opt state.
Transportatorii și navetiștii suportă costurile întârzierilor
Fostul președinte al Parlamentului European, Martin Schulz, s-a alăturat solicitărilor privind eliminarea punctelor fixe de control. El susține controalele mobile și verificările bazate pe risc, dar consideră că posturile permanente afectează disproporționat navetiștii, operatorii de transport și economia regiunilor de frontieră.
Schulz a avertizat că șoferii așteaptă uneori aproximativ o oră, iar creșterea traficului din perioada concediilor poate provoca întârzieri și mai mari. Pentru transportatori, aceste blocaje se traduc în consum suplimentar, dificultăți în respectarea programelor de conducere și întârzieri la livrare.
El califică verificările permanente drept o măsură în mare parte simbolică, argumentând că rețelele infracționale pot schimba traseele. Afirmația reprezintă poziția sa politică și nu o concluzie comună a autorităților germane, care susțin în continuare că măsura contribuie la combaterea migrației neregulamentare și la identificarea persoanelor urmărite.
Instanța a analizat un control concret, nu întregul regim actual
Tribunalul Administrativ din Koblenz a decis în aprilie 2026 că verificarea identității unui pasager la frontiera dintre Luxemburg și Germania, efectuată în iunie 2025, fusese nelegală. Judecătorii au considerat că prelungirea controalelor pentru intervalul 16 martie–15 septembrie 2025 nu fusese justificată și documentată suficient de autoritățile germane.
Instanța a constatat, între altele, că Germania nu demonstrase existența unei creșteri bruște și neprevăzute a migrației care să susțină acea prelungire. Mișcările migratorii invocate se manifestaseră o perioadă mai lungă, iar înaintea extinderii controalelor începuseră deja să scadă. Decizia a fost atacată la Tribunalul Administrativ Superior al landului Renania-Palatinat.
Hotărârea nu anulează automat controalele aplicate în 2026, deoarece privește o verificare individuală și justificarea juridică a unei perioade anterioare. Ea arată însă că fiecare prelungire trebuie argumentată separat și evaluată în funcție de situația existentă la acel moment.
Controalele interne trebuie să rămână o soluție excepțională
Codul frontierelor Schengen permite unui stat să reintroducă temporar controale atunci când există o amenințare gravă pentru ordinea publică sau securitatea internă. Măsura trebuie să rămână o soluție de ultimă instanță, să fie limitată în timp și să nu depășească ceea ce este necesar pentru gestionarea riscului invocat.
Disputa dintre Bruxelles și Berlin nu privește, așadar, existența dreptului de a efectua temporar verificări, ci proporționalitatea și durata acestora. Scăderea migrației și aplicarea noilor reguli europene vor cântări în decizia pe care Germania trebuie să o ia înainte de expirarea actualei notificări, la 15 septembrie 2026.
