Turcia investește în dezvoltarea legăturilor feroviare dintre Asia și Europa, însă principalele trasee care continuă spre centrul continentului traversează zone în care sunt programate lucrări ample de modernizare. UIRR avertizează că o coordonare insuficientă ar putea afecta simultan ruta principală prin Serbia și alternativa care trece prin România.
Turcia pregătește o nouă traversare feroviară a Bosforului
Proiectul Istanbul North Rail Crossing – INRAIL urmărește construirea unei noi linii feroviare între Çayırova, pe partea asiatică a Istanbulului, și Çatalca, pe partea europeană. Traseul va traversa Bosforul pe podul Yavuz Sultan Selim și va completa actuala conexiune Marmaray, unde circulația trenurilor de marfă este limitată de traficul de pasageri.
Noua infrastructură va avea o lungime de aproximativ 127 km, două linii, electrificare și sisteme moderne de semnalizare. Trenurile de marfă vor putea circula cu viteze cuprinse între 80 și 120 km/h, iar cele de pasageri cu până la 160 km/h.
Potrivit AIIB, proiectul ar trebui să reducă durata transportului feroviar dintre Çayırova și Çatalca de la aproximativ 13 ore la 3,6 ore.
Costul total este estimat la 8,27 miliarde de dolari. Un grup format din șase instituții financiare internaționale coordonează o finanțare de 6,75 miliarde de dolari. Banca Mondială a aprobat două miliarde de dolari, AIIB până la 1,5 miliarde, iar Banca Asiatică de Dezvoltare 750 de milioane de dolari. La finanțare participă și BERD, Banca Islamică de Dezvoltare și Fondul OPEC pentru Dezvoltare Internațională.
Modernizarea rutelor existente creează însă noi dificultăți
INRAIL poate elimina unul dintre principalele blocaje feroviare din Istanbul, dar eficiența sa va depinde și de infrastructura aflată mai departe, spre Bulgaria, Serbia, România și Europa Centrală.
O parte dintre aceste linii sunt neelectrificate, au o singură cale și permit viteze reduse. Modernizarea lor este necesară, însă lucrările pot întrerupe temporar circulația trenurilor și pot limita alternativele disponibile operatorilor de transport intermodal.
Cea mai importantă intervenție este în desfășurare pe ruta Niš–Dimitrovgrad, singura legătură feroviară directă dintre Serbia și Bulgaria și unul dintre principalele trasee utilizate pentru transporturile provenite din Turcia și Orientul Mijlociu.
Linia Niš–Dimitrovgrad este modernizată pe aproape 104 kilometri.
Proiectul include reconstruirea liniei simple și neelectrificate dintre Sićevo și Dimitrovgrad, realizarea unei centuri feroviare la nord de Niš și instalarea electrificării și a sistemelor de semnalizare pe întregul traseu.
După finalizarea investiției, viteza medie ar trebui să crească de la aproximativ 50 km/h la maximum 120 km/h. Capacitatea anuală pentru transportul de marfă ar putea urca de la 3,2 la aproximativ 6,2 milioane de tone, conform Băncii Europene de Investiții.
Lucrările au început la sfârșitul anului 2023 și au continuat etapizat. În iulie 2025 a fost deschis un nou șantier pe tronsonul Sukovo–Dimitrovgrad, cu o lungime de 10,2 km.
UIRR nu contestă necesitatea proiectului, dar avertizează că anumite faze ar putea necesita închiderea completă a liniei. Un calendar oficial pentru o asemenea întrerupere nu a fost însă confirmat în informațiile publice disponibile.
Ruta prin România reprezintă principala alternativă
Dacă traseul prin Serbia devine indisponibil, trenurile de marfă dintre Turcia și Europa Centrală pot fi redirecționate prin Bulgaria și România, folosind legătura Ruse–Giurgiu.
Traversarea Dunării se realizează pe Podul Prieteniei, inaugurat în 1954 și utilizat atât de traficul rutier, cât și de cel feroviar. Podul are o lungime de aproximativ 2,2 km și rămâne singura legătură feroviară directă dintre cele două orașe.
În paralel, România modernizează linia dintre București Progresu, Jilava, Giurgiu Nord și frontiera cu Bulgaria. Circulația trenurilor pe tronsonul Jilava–Frătești a fost suspendată în martie 2026 pentru desfășurarea lucrărilor. Traficul feroviar de marfă către Giurgiu poate utiliza alte conexiuni interne, dar capacitatea și flexibilitatea rutei rămân limitate.
UIRR se teme că extinderea șantierelor către sectorul transfrontalier Ruse–Giurgiu s-ar putea suprapune cu restricțiile de pe linia Niš–Dimitrovgrad. Organizația prezintă această situație drept un risc care trebuie prevenit, nu drept o închidere deja stabilită.
Cel puțin unul dintre coridoare trebuie să rămână deschis
Potrivit UIRR, blocarea simultană a celor două rute ar întrerupe servicii intermodale deja stabilite între Turcia și Uniunea Europeană. O parte dintre volume ar reveni pe șosea, iar operatorii s-ar confrunta cu timpi de tranzit și costuri mai mari.
Asociația a cerut Comisiei Europene și coordonatorilor coridoarelor europene de transport să verifice calendarele împreună cu administratorii infrastructurii și autoritățile naționale. Lucrările ar trebui programate astfel încât cel puțin una dintre cele două legături feroviare să rămână permanent disponibilă.
Modernizarea infrastructurii este necesară pentru creșterea capacității pe termen lung. Fără coordonarea șantierelor, însă, investițiile realizate separat în Turcia, Serbia, Bulgaria și România riscă să afecteze temporar chiar fluxurile feroviare pe care ar trebui să le dezvolte.
**Sursă foto: Tranzit AI
