FAN Courier și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) lansează „Exercițiul anti-repezeală”, o campanie de informare menită să îi ajute pe utilizatori să recunoască și să evite tentativele de fraudă care folosesc ilegal numele și identitatea vizuală a companiei de curierat.
Campania vine în contextul în care mesajele frauduloase care imită comunicările companiilor de curierat au devenit tot mai frecvente. Prin SMS sau WhatsApp, utilizatorii sunt anunțați că trebuie să confirme o livrare, să își actualizeze adresa, să aleagă un locker sau să achite rapid o presupusă taxă. În realitate, linkurile din aceste mesaje trimit către pagini false, create pentru a colecta date personale și bancare sau pentru a prelua controlul asupra unor conturi.
Potrivit datelor Bitdefender publicate în martie 2026, peste un milion de persoane din România au primit SMS-uri frauduloase în cadrul unei singure campanii care folosea ca pretext livrarea unor colete.
Reprezentanții FAN Courier subliniază că astfel de atacuri nu sunt rezultatul unei breșe de securitate în sistemele companiei, ci reprezintă tentative de inginerie socială. Atacatorii exploatează încrederea pe care utilizatorii o au în branduri cunoscute și folosesc contextul așteptării unui colet pentru a-i determina să reacționeze rapid.
„No, stai așe!” – câteva secunde de pauză pot opri frauda
„Exercițiul anti-repezeală” pornește tocmai de la mecanismul psihologic folosit de atacatori: graba. Campania este construită în jurul ideii că o simplă pauză înainte de accesarea unui link sau efectuarea unei plăți poate face diferența între o livrare reală și o tentativă de fraudă.
Mesajul campaniei, „No, stai așe!”, este transmis prin intermediul personajului „Ardeleanul cumpătat”, care contracarează presiunea indusă de mesajele frauduloase prin calm și verificare.
Seria video include patru situații inspirate din tentative reale și prezintă principalele metode prin care atacatorii încearcă să imite comunicările serviciilor de curierat:
• modificarea discretă a unei litere sau înlocuirea acesteia cu o cifră în numele expeditorului ori în adresa website-ului;
• solicitarea plății urgente a unei presupuse taxe de depozitare sau livrare;
• transmiterea unui link fals prin care atacatorii pot prelua controlul asupra unui cont de WhatsApp;
• solicitarea completării adresei de livrare pe o pagină care imită platforma oficială FAN Courier.
Primul episod al campaniei este disponibil pe conturile de social media ale FAN Courier și DNSC, precum și pe YouTube.
„Atacatorii exploatează un context foarte concret: faptul că oamenii așteaptă un colet și nu vor să piardă livrarea. Mesajele sunt construite să provoace o reacție imediată, înainte ca destinatarul să verifice cine le-a trimis și unde conduce linkul. Succesul unei tentative de phishing nu depinde întotdeauna de complexitatea tehnică a atacului. De multe ori, presiunea, familiaritatea brandului și senzația de urgență sunt suficiente pentru a determina utilizatorul să acționeze fără verificări.”, explică Adriana Manu, Director de Marketing și Comunicare FAN Courier.
Potrivit acesteia, succesul unei tentative de phishing nu depinde întotdeauna de complexitatea tehnică a atacului. Presiunea, familiaritatea brandului și senzația de urgență pot fi suficiente pentru ca utilizatorul să acționeze fără verificări.
„Câteva gesturi simple precum verificarea AWB-ului și a sursei mesajului pot preveni compromiterea datelor sau a conturilor personale”, adaugă Adriana Manu.
La rândul său, Mihai Rotariu, Manager Comunicare, Media și Marketing în cadrul DNSC, atrage atenția că mecanismul acestor fraude se bazează mai ales pe reacțiile emoționale ale victimelor.
„De cele mai multe ori, utilizatorii nu cad în plasa atacatorilor pentru că nu știu, ci pentru că nu sunt atenți. Infractorii folosesc tehnici de inginerie socială care ne activează emoțiile și ne împing să acționăm rapid, sub presiunea urgenței. Așa se întâmplă și în cazul tentativelor de fraudă care folosesc drept momeală serviciile de curierat. Ne panicăm că putem rata un colet și, în graba de a rezolva problema, uităm să facem verificările de bază. Reflexele de securitate pe care le avem în viața reală nu mai funcționează când simțim că trebuie să acționăm imediat. De aceea, răbdarea este cea mai bună armă împotriva fraudelor online. O pauză de câteva secunde, o privire mai atentă la link, la expeditor și la ce ni se cere să facem sunt acțiuni esențiale care ne pot proteja.”, spune Mihai Rotariu.
Cum poate fi identificat un mesaj fals
FAN Courier și DNSC recomandă utilizatorilor să nu acceseze linkuri primite prin mesaje nesolicitate sau suspecte și să verifice, atunci când există suspiciuni, linkurile cu ajutorul unei soluții de securitate.
Un alt indiciu îl reprezintă adresa website-ului. Domeniile frauduloase pot copia aproape identic un site legitim, diferența fiind uneori doar o literă, o cifră sau extensia domeniului.
De asemenea, mesajele care impun un termen foarte scurt pentru efectuarea unei plăți sau confirmarea unei livrări ar trebui tratate cu suspiciune.
Companiile și autoritățile recomandă, totodată, ca utilizatorii să nu transmită prin SMS parole, coduri de verificare sau autentificare, coduri WhatsApp ori date financiare, precum numărul cardului, data expirării și codul CVC.
Mesajele suspecte care folosesc identitatea FAN Courier pot fi transmise pentru verificare la cyber.security@fancourier.ro. Incidentele de securitate cibernetică pot fi raportate către DNSC prin platforma de raportare a incidentelor sau la numărul 1911.
Într-un sector în care comunicarea digitală dintre operatorii de curierat și destinatari a devenit parte din procesul obișnuit de livrare, campania pune accent pe o regulă simplă: înainte de a acționa, utilizatorul trebuie să se oprească pentru câteva secunde și să verifice mesajul, expeditorul și linkul.
