„Toamna se numara kilometrii de autostrada“, spunea Emil Boc luna trecuta, la inaugurarea a 10 km. Iar decembrie este momentul in care punem in balanta bune si rele, ce am vrut sa facem si ce am reusit, unde ar mai fi loc de imbunatatiri astfel incat in noul an sa fim mai indrazneti in stabilirea obiectivelor si mai capabili de a le duce la indeplinire.
Romania a numarat toamna aceasta 10 km noi de autostrada, dar daca ne uitam la cei 42 km de anul trecut, nu parem a fi tocmai pe val din punctul de vedere al infrastructurii, iar 2011 se arata si mai dificil: Bechtel a anuntat ca va concedia peste 800 de angajati, din cauza lipsei frontului de lucru si a neplatii datoriilor de 73 de milioane de euro, de catre Statul roman, pentru lucrari deja realizate.
Intentia Bechtel vine ca urmare a declaratiei executivului nostru, care are ca prioritati in 2011 autostrazile construite cu fonduri europene, deci nu va mai plati companiei americane pentru lucrari noi. Inca o data dam deci dovada de incoerenta si demaram „n“ proiecte fara a le fi terminat pe cele incepute deja, si care intre timp se si deterioreaza.
In aceste conditii, si dat fiind faptul ca nici exproprierile nu sunt gata si nici nu au fost mutate utilitatile din calea proiectului, cine mai poate estima cand vor fi gata cei 64 km dintre Suplacu de Barcau si Bors? Nu mai vorbim de faptul ca intreaga autostrada are 415 km. Ca bugetul e prea sarac pentru a multumi si Autostrada Transilvania si proiectele cu finantare europeana, poate e adevarat, dar la fel de adevarat este faptul ca, si stand, Bechtel va trebui platit, si nu putin: este vorba de dobanda la datoriile acumulate, stationarea utilajelor, relocare, aparitia unor retele de utilitati care nu existau la momentul realizarii proiectului sau repararea a ce s-a construit si apoi s-a distrus din cauza parasirii si neprotejarii.
Revenind insa la momentul taierii panglicii, premierul a tinut sa abata atentia de la ridicolul situatiei afirmand ca, daca toate guvernele de pana acum ar fi construit cate 10 km de autostrada pe an, alta ar fi fost starea infrastructurii din Romania. Corect. Adica in 40 de ani am fi putut termina Autostrada Transilvania, sau chiar in 10, daca am fi inaugurat 42 km/an, ca in 2009. Dar 2009 a fost an electoral, asa ca il putem incadra fara probleme la categoria „exceptii“ fara sa ne temem ca realitatea ne va contrazice: sa inaugurezi 42 km de autostrada intr-un an nu e de ici de colo in Romania.
In afara de faptul ca nu putem atrage fonduri cate ni s-ar cuveni, pentru ca in felul acesta sa cream locuri de munca si sa incurajam vanzarea de masini si utilaje specializate si dezvoltarea pe orizontala, si in afara de faptul ca am pierdut in timp investitii importante din cauza notei proaste primite la acest capitol, riscam sa plece si companiile deja stabilite aici. Tot mai des auzim cat de ineficiente sunt transportul si distributia pe soselele din Romania, cat timp se pierde si cati bani costa acest timp, alaturi de uzura accentuata a vehiculelor si de consumul mai mare de carburant. Astfel ca, mai ales in momente cand scaderea costurilor este un imperativ, ne este tot mai clar ca starnim dezaprobare si interes pentru relocare. In aceste conditii, sa radem sau sa plangem pentru ca executivul a adoptat luna trecuta Programul National de Dezvoltare a Infrastructurii pentru 2011-2020, care va fi gestionat de Ministerele Dezvoltarii si Mediului si vizeaza 10.000 km de drumuri judetene si de interes local, dar si modernizarea satului romanesc, sistemele de canalizare, de epurare a apelor uzate si de alimentare cu apa a localitatilor, precum si protectia in fata inundatiilor. Cand esti la acest nivel, mai poti spera la autostrazi?
Am putea acum, la final de 2010, sa ne dorim, sa ne propunem sau sa ne impunem sa crestem in 2011 cat altii in 10 ani, si am si avea mare nevoie de asta, ca sa ajungem la nivelul altor state comunitare. Dar parca mai realist ar fi sa speram doar o usoara crestere fata de 2010, in conditiile in care, in unele domenii, se asteapta chiar o noua mica scadere.
