Dupa ce majoritatea operatorilor de transport public si-a schimbat, in ultimii ani, statutul din regie in societate comerciala, incep sa se vada rezultatele pozitive, reflectate in cifrele financiare. Mai multe administratii locale au accesat fonduri BERD pentru innoirea flotelor de transport public – licitatiile s-au incheiat recent sau sunt in curs de derulare – iar in paralel se pregatesc documentatiile pentru accesarea de mijloace de transport ecologice si infrastructura aferenta, cu fonduri europene.
Text: Cristiana Sandulescu
 

Chiar daca profitul net total raportat de transportatorii publici in 2016 este ceva mai mic decat in anul precedent (aproximativ 7,35 milioane de euro, fata de 9,68 milioane de euro), raportul dintre creante si datorii s-a imbunatatit semnificativ. Astfel, daca in 2015 datoriile cumulate se ridicau la aproape 171 de milioane de euro, anul trecut acestea s-au situat la doar 74 de milioane de euro. Cea mai mare imbunatatire a fost inregistrata de catre RATB, care a reusit sa acopere peste 57 de milioane de euro, conform datelor disponibile pe Ministerul de Finante. O alta recuperare „spectaculoasa“ a fost facuta de catre Compania de Transport Public Iasi (fosta RAT Iasi), care si-a redus datoriile cu 47 de milioane de euro.
Altfel, cifra de afaceri agregata s-a ridicat in 2016 la aproape 429 de milioane de euro, cu 6,2 milioane de euro peste nivelul inregistrat in anul precedent, si activele totale au crescut, la fel, cu 6,3 milioane de euro.
31 de operatori de transport public au obtinut profit in 2016, dintre care 16, peste 100.000 de euro, iar unul, peste un milion de euro. Firma cu cel mai mare profit net inregistrat a fost, la fel ca in 2016, Fratii Bacriz, din Craiova, care detine insa si Centrul Comercial Oltenia, astfel ca balanta financiara a companiei este sustinuta si din alte linii de business. Pe pozitia a doua in topul profitului obtinut se situeaza Transport Public SA Bacau, urmata de Tursib, Dyp Ro Tigro, din Mangalia, si CTP Cluj Napoca.
Cea mai mare cifra de afaceri o are, ca de obicei, RATB (171 de milioane de euro). La mare distanta urmeaza CTP Cluj-Napoca, RAT Timisoara, Transurb SA Galati si Transport Calatori Express SA Ploiesti. Tot operatorul din Bucuresti detine detasat si cele mai multe active, urmat de CTP Cluj-Napoca, Oradea Transport Local si Tursib SA.

Se planifica innoiri masive de flote
Tursib este printre companiile de transport public cu cele mai bune rezultate financiare in 2016. Volumul de calatori a mai crescut putin, comparativ cu anul precedent, dar, pentru a convinge sibienii sa utilizeze transportul in comun, compania si-a propus innoirea parcului auto in proportie de circa 80%. La inceputul acestui an a fost inaugurata noua autobaza, iar Primaria Sibiu doreste ca pana la finele lui 2017 sa achizitioneze zece autobuze noi, pe care sa le dea spre operare in concesiune. Separat, Tursib are in plan cumpararea a inca 50 de autobuze, cu finantare din fonduri proprii/imprumut, care sa fie receptionate pana la sfarsitul anului viitor, a precizat Ion Smedoiu, director economic.
In baza Planului de Mobilitate Urbana Durabila al Municipiului Sibiu, aprobat de Consiliul Local, Primaria va accesa fonduri europene in vederea modernizarii si dezvoltarii sistemului de transport public, inclusiv achizitia de autobuze ecologice.
Cele mai mari cheltuieli ale companiei de transport sunt, la ora actuala, combustibilul, anvelopele si salariile. In plus, personalul calificat reprezinta o problema nu doar in transportul de calatori, ci in general in regiunea Sibiului, care este acum in plina dezvoltare.  
Pe langa acestea, reparatiile sunt si ele destul de scumpe si cam ineficiente, insa, odata cu innoirea flotei, aceasta componenta din costul de operare se va reduce semnificativ. Toate autobuzele Tursib sunt echipate cu sistem de monitorizare prin satelit, numai ca momentan, tinand cont de vechimea parcului, mai sunt mici sincope in functionare.
In ceea ce priveste sistemul de vanzare a titlurilor de calatorie, Tursib detine 27 de automate de bilete amplasate in statii si opt puncte de comercializare. De asemenea, publicul calator poate achizitiona bilete de la 38 de agenti economici ce detin puncte de desfacere in Sibiu. La acestea se adauga posibilitatea de cumparare direct din autobuz, prin sistemul „Contactless”, cu card bancar. In acest caz, pretul biletului este de 1,39 lei, iar diferenta pana la 2 lei este acoperita de Mastercard. Abonamentele lunare se pot achizitiona de la punctele de comercializare, dar si online, pe www.tursib.ro.
Si Compania de Transport Public Cluj-Napoca (CTP Cluj-Napoca) are in plan innoirea flotei. Astfel, in 2016 au fost cumparate 12 autobuze articulate second-hand si 20 de troleibuze. Pe viitor se doreste achizitia a 60 de autobuze de 12 m lungime, 15 autobuze articulate si 10 autobuze de 10 m lungime, vehicule mai vechi urmand a fi casate pe masura ce vor fi primite cele noi. De altfel, in ultimii cinci ani au fost casate 108 mijloace de transport. Creditul – in valoare de 90 de milioane de lei –  a fost contractat deja, iar in prezent se deruleaza procedura de licitatie.
Toate autobuzele noi vor avea motorizare Euro 6, podea coborata, functie de ingenunchere, rampa pentru carucioare, sisteme de incalzire si aer conditionat, sistem de numarare a calatorilor, camere de luat vederi, computer de bord, sistem video de informare a calatorilor, cu anunt vocal al statiilor la interior si exterior, pentru persoanele cu deficit de vedere. Nu vor lipsi nici sistemul de ticketing, conexiunea Wi-Fi, mufele USB pentru incarcarea dispozitivelor electronice mobile sau sistemele de comunicare intre sofer si calatori, respectiv intre soferi si dispecerat.
„In Planul de Mobilitate Durabila pentru Cluj-Napoca au fost cuprinse mai multe proiecte pentru imbunatatirea transportului public. Impreuna cu Primaria pregatim documentatia de accesare de fonduri europene nerambursabile prin Programul Operational Regional pentru implementarea acestor proiecte. In prezent este in derulare contractul de achizitie a 12 autobuze electrice, iar in planul de mobilitate mai sunt vizate 12 tramvaie, 20 de troleibuze si inca opt autobuze electrice, precum si modernizarea depoului de tramvaie si modernizarea infrastructurii de tramvaie si troleibuze. Benzile de circulatie dedicate transportului public sunt cea mai recenta realizare in ceea ce priveste infrastructura si asigura reducerea timpilor de calatorie“, a precizat Liviu Neag, director general CTP Cluj-Napoca.