Modificarea regulamentului european 1073 cuprinde, printre altele, liberalizarea pietelor nationale de transport. Cand si cum se va face acest lucru ramane de vazut, insa nu mai este niciun dubiu ca mai devreme sau mai tarziu aici se va ajunge, desigur, pentru transportul interjudetean. Am asistat cu „gura cascata“ la ascensiunea rapida si uluitoare a FlixBus si trebuie sa acceptam ca viitorul este digitalizare. Chiar daca in Romania profilul pasagerului este mai traditional, iar vanzarea de bilete online reprezinta inca o cota infima din totalul calatoriilor efectuate, nu trebuie sa ignoram faptul ca schimbarea poate fi doar la un click distanta. Pentru a rezista in fata posibilei concurente pe care marii operatori vestici, super capitalizati, le-ar putea-o face, transportatorii romani sunt invitati sa isi dea mana, pentru a deveni o forta. Primele discutii au fost initiate de FORT, care a reunit la o masa rotunda operatori de transport interjudetean din toata tara, pentru a dezbate posibile optiuni de colaborare.
Intr-o piata dinamica, in continua schimbare, operatorii de transport interjudetean – cei cu exclusivitate pe traseele castigate la licitatie – sunt concurati din toate partile. Serviciile paralele de transport sunt o realitate, chiar daca sunt mai mult sau mai putin in afara legii. Pe langa clasica piraterie, multi reclama serviciul paralel oferit de agentiile de turism care, in loc sa se limiteze la curse ocazionale turistice in adevaratul sens al cuvantului, au dezvoltat componenta de transport, oferind un serviciu care dubleaza cursele nationale regulate. Cum legislatia romaneasca lasa loc la interpretari si poate fi destul de usor manipulata, iar volumele de pasageri sunt in scadere pe anumite relatii din cauza programului de transport depasit, a pirateriei si/sau a dezvoltarii curselor regulate speciale, unii carausi s-au reorientat, oferind un serviciu mai flexibil si profitabil.
Agentia de turism Transfero a fost infiintata in 2013, ca urmare a cererii tot mai mari de transferuri catre aeroportul Otopeni. „Prin serviciile de transport la aeroport am creat piata. Cu alte cuvinte, nu am «furat» clienti de la transportul rutier, ci am atras public nou. Primii au venit tinerii, mai receptivi, apoi, si alte categorii de calatori. Am atras calatori in special de la «piratii» cu autovehicule de 4+1 si 8+1 locuri, oferindu-le flexibilitate, pret atractiv si confort“, a explicat Lucian Costin, proprietarul Transfero, care detine si firma de transport Gegi (Tecuci).
Oricum, lucrurile urmeaza sa se schimbe si sa fie mai organizate si in ceea ce priveste aeroportul, a precizat Augustin Hagiu, presedinte FORT. La Otopeni urmeaza sa fie infiintat un ghiseu de unde calatorii vor putea obtine informatii despre toate variantele de transport catre casa, asa cum este si in Occident. Si, de altfel, aeroportul trebuie sa devina un centru multimodal, avand la baza nevoia pasagerilor de mobilitate.
Nu trebuie omise formele de transport complet nereglementate, cum ar fi transportul gratuit oferit de hipermarketuri clientilor, care nu are nicio baza legala si concureaza puternic transportul local. Pana cand va veni contributia autoritatilor pe componenta de control, transportatorii trebuie sa gaseasca solutii sa reziste in noile conditii de piata.
Cei mai mari transportatori din prezent au pornit in afaceri ca antreprenori in urma cu 20-25 de ani, cand au creat piata, dupa destramarea intreprinderilor de transport detinute de stat si declinul CFR. Acum, piata se reinventeaza si trebuie sa tina pasul. Si in alte tari transportatorii s-au asociat, pentru a face fata schimbarilor. Carausii romani nu sunt capitalizati la nivelul marilor grupuri din Occident, insa au si avantaje pe care le pot exploata in favoarea lor: cunosc foarte bine piata si detin autogarile din care se fac plecarile la interjudetean.
„Solutiile de transport alternative sunt in favoarea calatorilor. Nu gresim cu nimic daca gandim lucrurile si din perspectiva clientilor nostri, si nu doar a profitului pe care dorim sa il obtinem“, a recunoscut Florin Bocai, directorul Intertranscom (Iasi). Servicii alternative au aparut si in alte domenii, la fel, favorizate de digitalizare. Spre exemplu, sectorul hotelier este puternic concurat acum de platforma Airbnb, care functioneaza pe un principiu similar Uber, a aratat Florin Crisan, director general Alis Holiday, partener FlixBus in Romania.
Prezenti la intalnire, reprezentantii Memento Bus, aratati cu degetul in ultimii doi ani ca pirateaza transportul regulat, au declarat acum ca doresc sa colaboreze cu operatorii consacrati pentru a oferi transport clientilor lor pe pachete turistice in Romania. De altfel, Memento Bus a dezvoltat o platforma pentru a gestiona relatiile turistice pe care le deserveste si pe care este dispus sa o puna la bataie, in colaborare cu transportatorii.
Trebuie flexibilizat programul national de transport
Din dorinta de a limita accesul altora si de a-si asigura exclusivitatea pe trasee, operatorii au fost de acord si chiar au solicitat in trecut introducerea a tot felul de restrictii, care acum reprezinta piedici pentru ei insisi. „Programul de transport interjudetean nu se mai face in proportie de circa 30% din cauza lipsei de pasageri. In acelasi timp, nimeni nu comenteaza pentru a nu deranja cuponiada. Si acesta este principalul motiv pentru care anumite trasee au mai fost licitate. Pentru a putea desfasura un transport corect si benefic atat pentru calatori, cat si pentru operatori, pana ajungem sa discutam de liberalizare este necesara flexibilizarea actualului program de transport, care in forma actuala nu mai raspunde nevoilor din piata“, a subliniat Augustin Hagiu.
FORT va solicita Ministerului Transporturilor modificarea ordinului 980/2011 de aprobare a normelor metodologice privind aplicarea prevederilor OG 27/2011 (legea transporturilor), fiind avute in vedere flexibilizarea orarului/graficului de circulatie si a capacitatilor de transport in functie de gradul de incarcare a vehiculului.
Oricum, liberalizarea trebuie facuta etapizat, astfel incat sa se dea posibilitatea pietei sa se adapteze, este de parere Catalin Grigore, proprietarul Grup Atyc (Targoviste). „Pana la deschiderea completa a pietei trebuie sa se dea liber acces la statii. Si asa sunt erori in programul de transport, pentru ca sunt curse care au anumite statii si altele care, pe acelasi traseu interjudetean, nu le au. Si evident ca nu poti sa-i explici calatorului ca nu poti opri in statie pentru ca nu s-a urcat in autobuz la ora la care trebuie. In plus, s-au creat monopoluri pe anumite statii, soferilor le este frica sa opreasca si sa imbarce pasageri, lucru care este de nepermis.“
Nu toti vor supravietui liberalizarii
Din experienta altor tari unde s-a liberalizat transportul national, efortul operatorilor intr-o prima faza este mare, iar marjele de profit scad serios. Prin urmare, companiile trebuie sa se organizeze foarte bine pentru a putea rezista. Abordarea FlixBus de a populariza o platforma unica de solutii de transport pentru orice destinatie internationala, cu optiunea de combinare a capacitatilor de transport a cat mai multor operatori, s-ar putea pune in practica si la nivel local. In acest sens, platforma Stella Bus propune servicii de management de rute si de flote care pot fi accesate individual sau colectiv de catre carausi. Platforma ar putea fi dezvoltata si in sensul vanzarii de bilete de calatorie cu combinarea mai multor segmente de traseu, ce pot fi operate de transportatori diferiti. In functie de destinatie se calculeaza rapid toate transbordarile posibile, iar clientul isi alege cea mai convenabila varianta din punct de vedere al pretului si/sau al timpului de calatorie. Foarte important, sistemul este pregatit sa conecteze operatorii in sensul in care A sa vanda bilete in autocarul lui B si invers, cu punerea in comun a capacitatilor de transport.
„Integrarea operationala si tarifara este de dorit. Acest lucru insa nu se poate face fara respectarea anumitor reguli de catre toti cei implicati, dintre care cea mai importanta este stabilirea aceluiasi standard de calatorie in toate vehiculele“, a mai precizat proprietarul Grup Atyc.
Supravietuirea in transportul interjudetean este cu atat mai importanta cu cat Ministerul Dezvoltarii Regionale intarzie sa finalizeze legea serviciilor de transport public local, care, in forma actuala propusa, elimina operatorii privati de pe traseele judetene. Asociatiile patronale au solicitat prelungirea actualului program de transport (judetean si interjudetean), dar acest lucru nu reprezinta o garantie. Lupta pe transportul interjudetean – liberalizat sau nu – s-ar putea sa fie crancena. O parte dintre cei prezenti la masa rotunda au convenit sa gandeasca o formula de asociere si crearea unui brand national de transport, din care operatorii sa poata face parte indiferent de apartenenta la o asociatie de profil sau la alta. In conditiile in care ani si ani de dezbinare le-au adus numai neajunsuri, carausii sunt decisi acum mai mult ca niciodata sa conlucreze pentru a rezista cu succes in piata.
