Cea de-a patra editie a evenimentului „Zilele Agriculturii Romanesti“, organizat de BusinessMark, a adunat la aceeasi masa reprezentanti ai industriei de profil (fermieri, patronate, sindicate si investitori) care, alaturi de autoritati, au discutat problemele cele mai arzatoare din aceasta ramura economica. Tot aici au fost prezentate si aspecte fiscale, legate de diversificarea cotelor de TVA si taxarea inversa.
In 2016, printre principalele provocari din agricultura se numara si plata subventiilor pentru fermieri, dar si stocul mare de cereale (in jur de 40% din productia de anul trecut), care inca se afla in silozuri, dupa cum considera presedintele LAPAR (Liga Asociatiilor Producatorilor Agricoli din Romania), Laurentiu Baciu.
„In agricultura sunt inca foarte multe probleme, incepand cu acele plati pe suprafata care intarzie. Inca sunt stocuri foarte mari de cereale in tara, exporturile s-au diminuat foarte mult, in timp ce consum in Romania nu prea avem pentru ca zootehnia este intr-un impas. Am ajuns in situatia in care cei care produc cereale sa stea cu ele in stoc, cei care produc carne sa stea cu ea in stoc, in schimb suntem fruntasi in a face import, iar agricultorii din Romania nu isi gasesc piata. Ceva nu e in regula. Guvernele nu iau nici o masura pentru a proteja productia si consumul intern. Cred ca cel mai mare dezinteres este din interiorul tarii. Nu luam masuri ca alte tari pentru protejarea economiei nationale. In plus, avem probleme si cu natura, lipsa acuta de precipitatii. Deficitul de apa este enorm, in Moldova, de exemplu, avem un deficit de 1.500 m3/ha, cam 1.500 l/m2“, a rezumat presedintele LAPAR problemele cu care se confrunta fermierii.
Plata la timp a subventiilor, conditie esentiala pentru fermieri
Referitor la platile pe suprafata, Baciu a dat exemplul Germaniei, tara unde autoritatile au reusit sa le plateasca fermierilor subventiile integrale inca de la 1 decembrie, in conditiile in care circa 30% din agricultorii din Romania inca nu si-au primit banii de la APIA (Agentia de Plati si Interventii pentru Agricultura) din avansul subventiei pe suprafata. Prezenta la eveniment, Raluca Daminescu, director in cadrul APIA, a replicat ca regulamentele europene prevad ca plata subventiei se poate face pana la 30 iunie 2016.
„A fost aprobata recent HG 57/2016 prin care este alocata suma pentru plata ajutorului de stat pentru schema de ajutor pentru reducerea accizei la motorina. In decembrie 2015, APIA a platit 52% din necesarul trimestrului al treilea. Restul de 48% pentru trimestrul al treilea va fi alocat prin intermediul acestei HG despre care v-am vorbit. De asemenea, se fac eforturi si pentru efectuarea platilor pentru trimestrul al patrulea din bugetul alocat pe 2016. Continuam conventiile pentru SAPS si pentru plata redistributiva”, a declarat Raluca Daminescu. In ceea ce priveste absorbtia fondurilor pe care APIA le reglementeaza, aceasta este de peste 95%.
Valeriu-Andrei Steriu, vicepresedintele Comisiei pentru agricultura, silvicultura, industrie alimentara si servicii specifice din Camera Deputatilor, a subliniat importanta punctualitatii platilor. „Punctualitatea in aceste plati este mai importanta decat valoarea lor. Daca platile sunt facute in aprilie sunt intarziate inclusiv lucrarile de primavara. Sunt intarzieri pentru care nimeni nu raspunde si care sunt nepermis de mari pentru cei un milion de fermieri pe care ii avem in Romania.”
Investitiile in agricultura trebuie incurajate
Legea vanzarii terenurilor si incurajarea investitiilor in agricultura au fost alte doua subiecte intens dezbatute la evenimentul de la Bucuresti. Unul dintre cei care trag un semnal de alarma in acest sens este omul de afaceri Jean Valvis, proprietarul brandurilor Aqua Carpatica (apa) si Domeniile Samburesti (vin), care cere autoritatilor sa nu mai schimbe regulile jocului.
„Sunt investitor cu traditie in Romania si cer autoritatilor sa aiba si ele respect pentru acest domeniu. Nu putem functiona bine daca fiecare guvern vine cu o doctrina diferita pentru a schimba regulile jocului. Lupt pentru a fi comunicate in tara strategiile pe sector pe termen lung. Agricultura din Romania va merge mai bine daca merg investitiile directe bine, iar pentru a lucra eficient ai nevoie de predictibilitate”, a declarat Valvis. Potrivit acestuia, a aparut o lege care distribuie un miliard de euro pentru finantarea sistemului de irigatii. „Sper sa vad aceasta lege pusa in practica. Deocamdata asta nu se intampla. De ce atunci cand se vorbeste despre infrastructura vorbim numai despre autostrazi, de parca ar avea toata lumea Porsche? Haideti sa vorbim despre infrastructura de irigatii, despre drumurile de acces catre culturile agricole.“
Presedintele Fondului de Garantare a Creditului Rural – FGR – IFN SA, Veronica Toncea, a declarat ca in 2015 Fondul a acordat 1.350 de garantii. „Finantarea agriculturii a fost intotdeauna un subiect important. Daca discutam despre finantare ar trebui sa avem in vedere si cele doua programe europene PNDR si SAPARD si suntem deja la al treilea program. Sunt lectii de care trebuie sa tinem seama. Cerintele finantatorilor sunt foarte bine definite. Mecanismele pe care guvernele le-au creat pentru a facilita accesul la finantare sunt schemele de garantare. Folosim si noi la FGCR acest mecanism. Din pacate, nu este suficient. Consultanta acordata fermierilor este foarte importanta. Niciun finantator nu este de acord sa realizeze proiectul, chiar daca noi garantam 80%, daca nu se vine si cu o contributie proprie”, a explicat Veronica Toncea.
„Lasati strainii sa cumpere terenuri. Romania nu este Coreea de Nord.“
Legat de legea vanzarii terenurilor agricole si achizitia de catre persoanele care au o alta cetatenie, liderul LAPAR a declarat ca doreste modificarea ei in acest an. „Legea vanzarii de terenuri este prost facuta. Oricine poate cumpara. Pentru a evita legislatia mai nou vanzatorii doneaza terenurile. Romania nu are niciun beneficiu real. Putem spune ca 35-40% din suprafata Romaniei este deja cumparata“, a explicat Baciu. Totodata, deputatul Valeriu Andrei Steriu, vicepresedintele Comisiei pentru agricultura din Camera Deputatilor, a punctat faptul ca este important ca unui strain care cumpara teren agricol in Romania sa-i fie impuse acelasi conditii ca unui roman. „Daca vin strainii sa cumpere teren, sa vina in aceleasi conditii. Atat timp cat vine austriacul cu un credit luat din Austria, cu o dobanda poate chiar subventionata, nu mai e o conditie egala cu a romanului care vrea si el sa cumpere teren.“
In replica, omul de afaceri Jean Valvis a afirmat ca nu este nicio problema daca vine un strain sa cumpere pamant romanesc. „Traim in Europa, nu in Coreea de Nord sau in Albania. Nu dezvoltati un discurs nationalist impotriva strainilor, impotriva bancilor. Romania este parte structurala din Europa“, a explicat Valvis.
Subiectul a fost abordat si de fermierul Viorel Matei, care a aratat ca „firme si fonduri de investitii cumpara pamantul romanesc si noi ne uitam. Bancile sunt o noua forma de jefuire a agricultorilor romani. Daca ar avea asemenea practici in tarile de origine nu ar fi lasate sa functioneze, dar in Romania este posibil. Suma pe hectar este impartita unde nu trebuie. Am mai cerut explicatii si de la alti ministri. Sunt zone unde se primesc peste 450 de euro/ha, iar la ses nici cei 250 de euro nu sunt alocati. Situatia noastra este grava. Nu ne-am permis sa facem protectia produsului romanesc.”
TVA redus din 2017
In sesiunea a doua, discutiile s-au axat pe modelul de afaceri din agricultura si pe modul cum fiecare fermier trebuie sa isi gaseasca nisa in care sa activeze. In plus, s-a pus problema capacitatii de productie, dar si de livrare a marfii catre lanturile de magazine, in conditiile in care se constata o crestere a consumului. „Resimtim faptul ca romanii cumpara mai mult decat inainte. Marile lanturi se tem ca nu pot avea aceeasi cantitate si calitate peste tot. Se pune problema de logistica, de cum sa poti sa livrezi, dar mai ales sa ai capacitatea de a produce necesarul de produse”, a precizat vicepresedintele Asociatiei Marilor Retele Comerciale din Romania, Florin Capatana.
In legatura cu fiscalitatea din domeniu, diversificarea cotelor de TVA si taxarea inversa au fost doua dintre subiectele abordate. „In prezent, Romania are taxare inversa la cereale, iar din 2016 si la diferite device-uri. De asemenea, tot de la inceputul anului, s-a diversificat paleta de produse unde se aplica taxarea inversa. Ne asteptam ca de la 1 ianuarie 2017 cota TVA sa se reduca la 19% pentru toate produsele”, a declarat Bianca Vlad, Senior Manager consultanta fiscala Pricewaterhouse Coopers Romania.
