La conferinta Tranzit de la Bucuresti au participat si numeroase firme care au printre obiectele de activitatea logistica, iar 30 dintre managerii lor au raspuns unui chestionar care isi propunea, ca de obicei, sa creioneze imaginea pietei de profil, cu problemele si oportunitatile pe care le ofera. Aceste firme au intre 33 si 700 de angajati si flote de la cinci la 300-400 de vehicule comerciale – multe de mici dimensiuni – iar unele nu detin decat semiremorci, autotractorul apartinand unor subcontractori. Printre domeniile de activitate in care sunt implicate aceste firme se numara transport de medicamente in regie proprie, depozitare si operatiuni complexe legate de aceasta, descompunere/recompunere, co-packing, servicii logistice complete pentru industria farmaceutica, productie de ingrasaminte chimice, transport maritim sau aerian, transport de marfuri generale si la temperatura controlata, expeditii.

Primele luni din 2011 au fost la fel de bune ca perioada similara din 2010 din punct de vedere al profitabilitatii in conceptia a 60% dintre respondenti, in timp ce pentru cate 20% au fost mai bune, respectiv mai slabe.
Tarifele sunt mai mici decat anul trecut pentru 46,6% dintre firme, la fel de bune pentru 40% si mai mari pentru restul de 13,4%, iar chiria pentru spatiile de depozitare este egala cu cea din 2010 in cazul a 75% dintre respondenti, mai mica pentru 16,6%, si mai mare pentru 8,4% din ei. Si costurile sunt la fel ca anul trecut pentru majoritatea firmelor (53,3%), dar mai mari pentru 33,3% si mai mici pentru 13,4% din ele.
Gradul de ocupare a depozitelor este mai bun, respectiv la fel de bun ca in 2010 pentru cate 41,6% din firme, iar restul de 16,8% il vad ca fiind mai slab.
Dintre firmele care fac si transport, cele mai multe considera si ele ca 2011 este comparabil cu 2010: 61,5% au volume de transport si tarife la fel de bune ca anul trecut, in timp ce 23% cred ca 2011 este un an mai bun, iar 14,5%, ca este mai slab.
86,6% dintre respondenti au avut profit in 2010 si, luand in considerare activitatea din primele cinci luni ale lui 2011, dar si estimarile legate de evolutia pietei, 41,6% considera ca anul in curs se va ridica, din perspectiva criteriilor de mai sus, la nivelul din 2008. 33,3% cred ca va fi similar cu 2010, 16,6%, ca va avea indicatorii din 2009, iar restul de 13,5% cred ca va fi la nivelul din 2007.
83,3% din respondenti declara ca nu au fost contactati de firme internationale sau de fonduri de investitii pentru preluare sau incheiere de parteneriate, iar din restul de 16,7%, o companie a incheiat deja un par-teneriat cu o firma multinationala de productie. Pe de alta parte insa, oricum 72,7% dintre respondenti nu sunt interesati de o astfel de oferta, iar ceilalti nu ar spune „nu“ unor colaborari, mai ales pentru grupaje internationale.
61,5% dintre firme nu se vor implica in 2011 in alte activitati, iar restul vizeaza extinderea ofertei pana la servicii integrate, dezvoltarea pe alte segmente de servicii pentru industria farmaceutica, logistica de frig, transportul feroviar sau cel cu barja.
In opinia participantilor la conferinta, marfurile care nu au inregistrat in ultimul timp scaderi ale volumelor operate sunt FMCG, farmaceutice si materiale de constructii, insa circa 10% din firme nu au in portofoliu categorii de produse la care sa nu se fi diminuat volumele.
Cele mai multe dintre firmele respondente (53,8%) nu au pierdut clienti in 2011, iar cele care totusi au intampinat o astfel de problema o pun pe seama incapacitatii de plata, reducerii activitatii, internalizarii logisticii si pretului.
Pe de alta parte, 84,2% din firme si-au adaugat clienti in portofoliu anul acesta, in special din domeniile farmaceutic, comert, constructii, textile, electrocasnice si FMCG. Iar cateva dintre ele si-au extins gama de servicii oferite clientilor deja existenti.
Printre solutiile de eficientizare sau de reducere a costurilor adoptate in ultimii 2-3 ani de firmele de logistica se numara reorganizarea traseelor de distributie in Bucuresti, Prahova, Ialomita, Dimbovita si Teleorman, optimizarea utilizarii depozitelor (introducerea de echipamente de tip VNA), implementarea de noi softuri, renegocierea cu furnizorii si reducerea cheltuielilor de regie.
Termenele de plata nu sunt atat de mari ca la transport – desi reprezentantul unei firme a declarat ca ajung si la 280 de zile, fata de 120 in 2010 – in transportul maritim ele fiind chiar cat se poate de decente: de maximum sapte zile. In rest, 50% din respondenti le plaseaza in zona 30-45 de zile, 25%, la 15-20 de zile, 16,6%, la 46-60 de zile, iar restul, la circa 90 de zile. Si aici sunt insa sume importante, de pana la zeci de mii de euro, cu risc de neplata, in cazul a 75% dintre firme.
In ceea ce priveste firmele care subcontracteaza transportul, cate 40% dintre ele isi platesc furnizorii de astfel de servicii la 15-30, respectiv 30-45 de zile, iar 20%, in 45-60 de zile.

Este in continuare nevoie de noi depozite
Jumatate din firmele chestionate folosesc atat depozite proprii, cat si inchiriate, si celelalte, in mod egal, fie numai proprii, fie numai inchiriate. Iar 60% dintre ele au construit sau au inceput sa construiasca depozite in ultimii doi ani. In alta ordine de idei, 30% din firme au amanat anumite proiecte din cauza crizei financiare si le vor relua fie in 2011, fie in 2012, daca se va pastra tendinta crescatoare a distributiei.
Dintre firmele care folosesc spatii inchiriate, 54,5% au apelat la relocari in ultimii doi ani din nevoia de spatiu suplimentar, pentru un plus de calitate sau pentru mutarea unor clienti din depozite inchiriate in depozite proprii.
58,3% din firme au realizat investitii in 2010, in special in echipamente pentru depozite, lant de frig, flota sau un nou parc logistic, iar aceste investitii au atins si 15 milioane de euro. Procentul se pastreaza cand e vorba de investitiile din 2011: 60% dintre respondenti au aceasta intentie, sumele mergand pana la 15-20 de milioane de euro.
81,8% dintre firme nu au apelat la fonduri europene, iar celelalte le-au folosit mai ales pentru construirea de depozite frigorifice sau instruirea personalului.

Majoritatea, impotriva scrisorii de garantie
55,5% din respondenti nu sunt de acord cu demonstrarea capacitatii financiare prin scrisoare de garantie bancara de 50.000 de euro, considerand ca este o discriminare sau ca trebuie folosite asigurarile. Ceilalti insa cred ca demonstrarea capacitatii financiare trebuie facuta, dar prin bilant contabil si asigurare. Argumente in favoarea acestei decizii sunt faptul ca pe piata exista multe firme neserioase sau ca e bine, pentru echilibrarea/flexibilizarea pietei, sa existe si expeditori mici. Dar cu conditia sa se aplice aceleasi reguli pentru toti.
71,4% dintre respondenti nu au facut inca demersurile necesare pentru a indeplini noile conditii de licentiere, mai ales pentru ca bancile nu dau scrisoare de garantie. Dar unele incearca un aport la capitalul social, iar celelalte se bazeaza pe bilantul contabil si pe asigurare.