Piata auto din Romania a crescut in 2015 fata de 2014, conform statisticilor APIA, cu 20,2%, pana la 120.591 de unitati, dupa ce si in 2014 crescuse cu 21,5% fata de 2013. Autoturismele, care reprezinta 81,5% din total in 2015, adica 98.325 de unitati, au avut o crestere de 18,7%, in timp ce autovehiculele comerciale de marfa si persoane au fost chiar cu 27% mai multe decat in anul anterior.
Rezultatele sunt peste asteptari, dat fiind faptul ca in ianuarie 2016 urma sa intre in vigoare reducerea cu 4% a TVA, astfel ca pentru ultimul trimestru al anului anterior se preconiza o scadere a vanzarilor – dar in loc de asta a avut loc o crestere cu 31,2% fata de perioada similara din 2014.
Vanzarile de autoturisme autohtone au fost cu 26,5% mai mari decat in 2014, iar importurile au crescut cu 15,4%, principalele tari de provenienta fiind Germania (19,4%), Cehia (10%), Spania (8%) si Franta (7,5%) – prin comparatie, in Romania sunt fabricate 32% din masinile vandute la noi in 2015.
Productia locala a atins anul trecut 387.177 de unitati, cu 1,1% mai putine decat in 2014, iar dintre acestea 339.204 sunt Dacia si 47.967 sunt Ford.
Iar la capitolul export se consemneaza o scadere de 2,5%, pana la 355.297 de unitati, din care 47.963 de Ford B-Max si restul Dacia.
Comparativ cu cel mai bun an din istorie, 2007, anul trecut a adus o crestere cu 60% a productiei nationale, de la 241.712 la 387.177 de unitati, o crestere de 190% a exportului, de la 122.551 la 355.297 de unitati, dar o scadere cu 64% a importurilor, de la 248.909 la 88.409 unitati. Iar vanzarile totale au fost cu 67% mai mici decat cele din 2007 (120.591/366.819), cu o scadere de 69% pentru autoturisme, de la 315.621 la 98.325, si de 57% la vehicule comerciale, de la 51.198 la 22.266 de unitati. De remarcat este si faptul ca vehiculele comerciale au reprezentat 14% din total in 2007, iar anul trecut, 18%.
Principalii factori care au permis cresterea pietei in 2015 sunt puterea mai mare de cumparare a populatiei si accesul mai usor la credite, innoirea parcului auto la unele institutii si companii care au flote importante si disponibilitatea mai mare a modelelor cu tehnologie avansata (hibride sau Euro 6).
85% din vanzarile catre persoane fizice au fost prin Programul Rabla
Ca si in anii anteriori, 74% din vanzari se datoreaza persoanelor juridice, iar procentul era chiar de 86-89% pana in aprilie, dupa care a cazut la 62-70% in mai-august, ca urmare a inceperii programului Rabla. De altfel, numai 15% din vanzarile catre persoane fizice au fost independente de acest program de innoire a flotei. Dacia a vandut cele mai multe autovehicule prin Programul Rabla, 11.515, adica 34% din totalul vanzarilor sale, urmat de Renault, cu 2.015, adica 33,5% din vanzarile sale, Skoda, cu 1.571 de unitati, adica 17,8% din totalul vanzarilor sale, Volkswagen, Ford, Hyundai, Opel, Toyota, Suzuki, Nissan s.a.
Ministerul Finantelor a anuntat deja ca Programul Rabla va continua si in 2016, in ciuda parerii APIA conform careia acesta si-a atins scopul. „Dar macar sa fie schimbat“, arata Ernest-Virgil Popovici, presedintele Asociatiei, „deoarece el a inceput in primul an de dupa criza, or, in 2016 nu mai suntem in criza. In plus, in ciuda acestui program, de atunci au intrat in Romania foarte multe masini rulate extrem de vechi. Asa ca vom discuta cu ministerul si vom face propuneri argumentate de modificare. De exemplu, sa fie incurajata si mai mult achizitia de masini care consuma mai putin si au emisii mai mici de CO2.“
In ceea ce priveste programul Prima Masina, acesta „s-a nascut mort“, dar daca ar fi „reanimat“ ar putea fi de folos pentru cresterea vanzarii de vehicule noi cu pret de circa 10.000 de euro.
Varsta medie a parcului a crescut continuu
In ciuda optimismului starnit de al doilea an de crestere majora a vanzarilor de autovehicule din Romania, nu trebuie omis faptul ca si importul de autoturisme rulate a crescut in 2015, cu 14% fata de anul anterior, depasind 250.000 de unitati, mare parte dintre ele nefiscalizate. Asa ca anul trecut raportul dintre autoturismele rulate importate si cele noi vandute a ajuns la 3/1, valoare similara celei din 2014.
Asta face ca in prezent media de varsta a parcului auto din Romania sa fie de aproape 14 ani, fata de mai putin de 11 ani in 2007.
Iar Constantin Stroe, membru APIA si presedinte al Asociatiei Constructorilor Romani de Automobile (ACAROM), arata ca importul de autovehicule second-hand va continua, mai ales din cauza puterii scazute de cumparare, in ciuda faptului ca intretinerea si exploatarea unor astfel de masini costa mult mai mult decat ale unora noi. Iar APIA continua sa propuna impozitarea importurilor de vehicule rulate care acum se aduc in tara pe cale neoficiala si pedepsirea celor care schimba kilometrajul masinilor – deja propunerea APIA este spre aprobare in Parlament. Si, vorbind de Parlament, Constantin Stroe arata ca unele initiative ale APIA au fost deja luate in considerare, cum ar fi cea pentru limitarea vanzarii de piese de schimb contrafacute, care a dus la scaderea clara a ponderii lor in totalul componentelor vandute la noi.
Vanzari infime de autovehicule hibride sau 100% electrice in Romania
Asa cum reiese din statisticile APIA, autovehiculele diesel continua sa detina ponderea cea mai mare din totalul vanzarilor, 53,5%, iar in ceea ce le priveste pe cele hibride sau 100% electrice nu s-au vandut anul trecut decat 495 de unitati, fata de 236 in 2014, adica 0,5% din vanzarile totale. Tarile care stau mai bine la acest capitol sunt Norvegia (29,9%), Italia (5,7%), Franta (4,2%), Marea Britanie (2,8%), Spania (2%), Germania (1,7%) si Irlanda (1,7%).
In acest context, APIA si-a stabilit ca prioritati in dialogul cu autoritatile sa se acorde autorizatii pentru constructii comerciale (supermarket, hypermarket, mall) sau blocuri de locuinte numai daca spatiile de parcare aferente vor fi dotate cu statii de incarcare (prize) electrice pentru minimum 20% din total si ca sediile primariilor cu un anumit numar de locuitori sa fie prevazute cu un anumit numar de puncte de incarcare electrica.
In plus, APIA este pentru acordarea de stimulente pentru achizitia de autovehicule „verzi“: bonusuri semnificative (cel putin 4.000-5.000 de euro) prin Timbrul de mediu (din Fondul de Mediu), operationalizarea acordarii tichetului pentru EV si PHEV, stabilirea unui procent minim pentru autoritatile publice pentru innoirea parcului auto cu astfel de vehicule, deducerea cheltuielii pentru realizarea/instalarea de prize electrice la companii care acorda gratuit incarcarea vehiculelor electrice ale angajatilor, parcare gratuita pe domeniul public, scutire de plata timbrului de mediu, scutire sau reducere pentru impozitul anual pe un anumit numar de ani si scutire de taxa de drum.
Romania, nu doar Renault, pierde in lipsa autostrazii Pitesti-Sibiu
Constantin Stroe arata ca industria de automobile din Romania, care se bazeaza consistent pe exporturi, ar trebui in conditii normale sa mearga mai bine in 2016 decat in 2015, fara ca asta sa insemne ca functioneaza la capacitate. Unul dintre cele mai mari impedimente este autostrada Pitesti-Sibiu, „o batjocura nationala. Unii spun ca e autostrada Renault, dar de fapt e a Romaniei. Si din pacate nu cred ca se va finaliza nici pana in 2025. Este inadmisibil ca o tara cu potential totusi important in aceasta industrie, care are exporturi, sa trateze problema cu atata indiferenta, in conditiile in care 85% din fonduri vin oricum de la UE. Eu as alege un prestator care sa faca si studiu de fezabilitate si proiectare, pentru ca din 2007 pana acum nici nu se poate comenta ce se intampla, e inadmisibil, si eu sunt revoltat de asta. Asteptam sa vedem ce spun noii guvernanti, pentru ca e vorba de 4,4 milioane de metri cubi de marfa in containere care circula din centrul si sud-estul tarii spre vest si camioanele fac numerosi kilometri in plus din cauza lipsei autostrazii. Romania nici nu stie cat pierde din cauza asta. Vor fi consecinte incalculabile daca nici acum nu rezolvam problema.“
