Hotararea de Guvern prin care tariful RCA a fost plafonat la 7.500 de lei pentru un autotractor in B0 a fost primita cu entuziasm de catre transportatori, pentru multi dintre acestia reducerea pretului asigurarii obligatorii fiind ca o gura de oxigen. HG 54/2016, publicata in Monitorul Oficial pe 7 noiembrie si intrata in vigoare 10 zile mai tarziu, limiteaza tarifele RCA pentru o perioada de sase luni, cu posibilitatea de prelungire cu alte 3+3 luni. Chiar daca a fost castigata o batalie, razboiul cu asiguratorii este departe de a fi incheiat si, pentru a se asigura un nivel corect al preturilor pe termen lung, transportatorii trebuie sa insiste asupra modificarii legii RCA, in special in ceea ce priveste tariful de referinta.
Chiar daca transportatorii pot respira usurati in urma adoptarii HG 54/2016 si a plafonarii pretului RCA, acestia sunt indemnati sa nu se uite doar la tarifele maximale si sa isi negocieze politele in raport cu tarifele avute pana in momentul „exploziei preturilor“ din 2015. In acelasi timp, trebuie acordata o atentie deosebita incadrarii in clasele de bonus/malus, cu urmarirea evolutiei la fiecare vehicul in parte (inclusiv la autoturismele inmatriculate pe firma), astfel incat incadrarea sa fie una corecta.
Cel mai important lucru castigat, si care se va pastra si dupa incheierea perioadei de sase luni de plafonare a tarifului maximal (cu o eventuala prelungire de 3+3 luni), este compensarea directa. Aceasta reprezinta un bun castigat de transportatori in urma negocierilor, insa pentru a resimti efectele compensarii directe in tarif trebuie inclusa ca o clauza in contracte, atrage atentia Augustin Hagiu (FORT). „In momentul de fata, asiguratorii nu au nicio obligatie legala si ramane de vazut daca pe parcursul modificarilor Normei RCA se va putea interveni pentru a obliga societatile de asigurari sa semneze contracte intre ele. Practic, compensarea directa functioneaza ca un Casco, pentru ca pagubitul in urma unui eveniment rutier isi poate repara vehiculul la asiguratorul unde are incheiata polita RCA, iar societatea isi recupereaza apoi cheltuiala de la asiguratorul vinovatului. Astfel, pe langa confortul de a beneficia de serviciile companiei alese, in expertizarea daunei participa doua societati de asigurare si nu una singura, cum era pana acum. Iar controlul este mult mai strict, pentru ca fiecare are interesul ca valoarea daunei sa fie cat mai aproape de realitate. Pe de alta parte, pagubitul nu mai trebuie sa astepte dupa asiguratorul vinovatului pentru a-si recupera banii sau a efectua reparatia.“
S-a castigat o batalie, dar razboiul este aproape
Asiguratorii au primit „mutarea in plic“ de la Guvern, dar asta nu inseamna ca vor sta cu bratele incrucisate si se vor conforma deciziei Executivului, este de parere Viorel Vasile, CEO Safety Broker. UNSAR (Uniunea Societatilor de Asigurare) a notificat deja Comisia Europeana cu privire la plafonarea tarifelor si nu este exclus ca cele sase luni de plafonare a tarifului sa fie scurtate. „Ar fi bine ca piata sa beneficieze de aceasta perioada de stabilizare, insa exista precedentul Italiei din urma cu 7-8 ani, in cazul careia – dupa patru luni de plafonare – Comisia a notificat statul membru si s-a revenit asupra masurii luate. Urmeaza un razboi lung. Este bine ca cele patru asociatii patronale sunt unite, dar batalia principala nu se da la ASF, ci in Parlament. Este foarte important ca noua lege RCA sa fie atent monitorizata. Trebuie avut in vedere faptul ca piata in momentul de fata nu este reglata si simpla perioada de plafonare nu va rezolva situatia. Este nevoie si de intrarea unor noi competitori pe piata, iar unul dintre ei trebuie sa fie EximAsig. In lipsa unor jucatori noi, nu se stie daca se va ajunge din nou la tarife de 20.000 de lei pentru un RCA (care erau aberante), insa in niciun caz nu vor ramane la 7.500 de lei.“
In momentul de fata, comisionul brokerilor de asigurare pentru politele RCA este de doar 1%, din cauza faptului ca s-a presat foarte mult asupra reducerii cheltuielii de administrare. „In toata Europa, aceasta din urma se situeaza la aproximativ 35%. Diminuandu-se la 25%, societatile de asigurare au «taiat» in primul rand de la brokeri. In aceste conditii, probabil ca sunt putini brokeri care vor mai intermedia polite RCA la camioane, daca acestea nu au atasate polite CMR sau casco. Iar solutia pentru operatori este de a trimite solicitare direct asiguratorului.“
Este important de retinut faptul ca limitarea comisionului doar la camioane, a subliniat CEO Safety Broker, vine din dorinta asiguratorilor de a limita volumul politelor RCA pentru vehicule comerciale, asa cum s-a intamplat si cu cresterea tarifelor. „Se vor alinia toti la 1%, iar in acel moment brokerii nu vor mai dori sa intermedieze acest tip de polite. Un comision corect este de 5%, pentru ca si brokerii sa isi poata desfasura activitatea. Trebuie tinut cont de faptul ca din cei 25% costuri de administrare se scad din start 7,2%, care reprezinta taxa ASF (din care se acopera falimentul Astra si Carpatica, salariile angajatilor etc.).“
Transportatorii nu sunt insa de acord sa accepte o crestere a tarifelor pe motiv ca firmele de asigurare nu isi pot acoperi costurile de administrare si sa plateasca si brokerii la un nivel satisfacator, a subliniat Augustin Hagiu. Aceste costuri de administrare trebuie sa fie distribuite pe intreg portofoliul de asigurari, nu doar in zona auto si nu doar pe produsul obligatoriu RCA. „Separat, asiguratorii trebuie sa renunte la practicile de a trimite cate 500.000 de euro lunar catre «off-shore»-uri pentru chirii la sedii. Asa ceva s-a putut, dar nu trebuie sa se mai poata.“
Solutii alternative: fond mutual sau negocierea pentru flote mari
APTE 2002 propune infiintarea de catre transportatori a unui fond mutual. „Suntem in discutie cu doi brokeri sa asiguram o flota mare de camioane, de 3.000-5.000 de vehicule, pentru a avea putere mare de negociere. Si ne pregatim in paralel pentru infiintarea unui fond mutual. Este adevarat ca legislatia nu ne ajuta prea mult si este posibil ca ASF sa nu ne dea autorizare imediat. In legislatia europeana exista o directiva potrivit careia fondurile mutuale au legitimitate, astfel ca suntem dispusi sa ne judecam cu ASF pentru a primi dreptul sa functionam pe piata RCA. Asociatiile se vor implica direct in organizarea acestui fond, iar costurile de administrare si comisioanele cu siguranta vor fi mult mai mici. Operatorii sunt indemnati sa se inscrie in oricare asociatie doresc pentru a beneficia de conditii avantajoase de asigurare“, a explicat Adrian Pop, APTE 2002.
In Ungaria sunt multe fonduri mutuale, este de acord si Viorel Vasile, si avizul ASF nu ar trebui sa reprezinte o problema. Pe de alta parte, conform legislatiei europene, polita de raspundere civila are niste reguli stricte de functionare, care trebuie respectate. „Fondul lucreaza pentru membrii sai si tinteste de regula activitatea desfasurata pe piata domestica. O colaborare cu brokerii in acest caz nu prea isi are rostul. Pentru noi, ca brokeri, este interesanta ideea constituirii unei flote de cateva mii de camioane, care sa ne dea putere de negociere. Iar un asemenea portofoliu nici nu trebuie incheiat obligatoriu in Romania, pentru ca poate fi plasat direct pe piata de asigurari londoneza, inclusiv pe RCA.“
Pana la gasirea solutiilor alternative, care sa „destabilizeze“ pozitia de monopol a firmelor de asigurare, Dumitru Blaga (AOTR) atrage atentia transportatorilor ca nu trebuie sa se relaxeze doar pentru ca s-a dat HG si pe moment pot beneficia de tarife mai mici. „Daca acum nu se insista pentru adoptarea si in legea RCA a tarifului de referinta si a celorlalte avantaje obtinute cu greu, peste un an lucrurile vor reveni la situatia din prezent. Iar asociatiile au nevoie de sprijin pentru a continua demersurile. Stam destul de prost la capitolul resurse. Si cel mai simplu mod in care se pot sustine asociatiile este prin simpla plata a cotizatiei de catre membri.“
In elaborarea noii legi RCA, obiectivul asociatiilor patronale este de a pastra cele 12 puncte castigate in favoarea carausilor si de a include tariful de referinta ca principiu de baza in elaborarea preturilor.
