Am scris in nenumarate randuri despre neprofesionalismul clasei politice, fie ca vorbim de parlamentari sau de politicieni ajunsi in functii de executie in Guvern sau administratie. Nici ei si nici ceilalti functionari, pusi sa scrie legi si sa le aplice, nu sunt capabili sa inteleaga ca principala responsabiltate pe care o au este aceea de a fi in slujba Statului si, implicit, a cetateanului.
Remarc inca o data ca oamenii ajunsi sa lucreze in administratie ii privesc cu invidie si aproape cu ura pe afaceristii privati, de parca acestia din urma sunt niste hoti care trebuie sa plateasca pentru curajul de a-si investi resursele financiare, de timp si de sanatate si de a le da, astfel, de lucru, „bugetarilor”.
Din pacate, „bugetarii” si mediul privat in Romania se afla de mult in conflict, in loc sa lucreze impreuna, asa cum se intampla peste tot in lume. Altfel, cum este posibil ca Guvernul sa ia decizii numai impotriva economiei nationale?
Transportatorii au atras atentia ca supraaccizarea combustibilului va muta achizitiile de motorina in tarile vecine, ceea ce s-a si intamplat, insa Guvernul se bucura pentru cele cateva milioane de euro incasate din supraaciza, in conditiile in care sume de cateva ori mai mari au disparut din bugetul de Stat din impozitele pe profitul „benzinarilor” care vindeau volumele mutate intre timp la unguri.
Un prieten remarca recent ca „este bucuria prostului sa castige un leu, cand cheltuie pentru asta doi lei”. Chiar atat de prosti sa fie expertii finantisti care sustin acum impozitarea diurnei pentru soferii profesionisti? Sau este sabotaj? Pot fi oamenii politici din Romania platiti de alte guverne sa ia decizii impotriva economiei nationale? Probabil ca in locul scrisorilor deschise trimise de transportatori Ministerului Finantelor Publice, Ministerului Muncii, Guvernului, Parlamentului, acestia ar trebui sa faca o sesizare la Serviciul Roman de Informatii pentru a vedea cine si de ce insista pentru eliminarea transportatorilor romani din competitia de pe piata europeana.
Potrivit raportarilor Eurostat, transportatorii din Romania nu sunt o forta pe piata internationala asa cum sunt polonezii, spaniolii, portughezii, ungurii sau, in ultimii ani, lituanienii. Insa pentru firmele din Romania si, implicit, pentru economia tarii, banii veniti din transport international fac sa prospere cateva mii de firme si, de pe urma lor, cateva zeci de mii de angajati din mediul privat si bugetari. In conditiile in care industria romaneasca a fost inlocuita de cateva hale de asamblare ale companiilor multinationale, care isi pot muta activitatea in mai putin de un an, banii proveniti din servicii sunt vitali pentru dezvoltarea societatii romanesti, ale caror sisteme de educatie si sanatate sunt in putrefactie.
Regulile oricum se vor schimba anul acesta, prin „clarificari” aduse la pachetul de legi care guverneaza piata de transport (acces la piata, cabotaj, salariu minim, timp de conducere si odihna etc.). Numai ca aplicarea acestora nu va incepe mai devreme de 2018-2019, un ragaz care poate oferi transportatorilor romani gura de oxigen necesara revenirii dupa perioada de criza, prin posibilitatea de a mai folosi inca avantajul salariilor mai mici din tara noastra.
Romanii vor mai pierde o parte din clientii castigati in toti acesti ani, dar vor ramane in piata, cata vreme regulile se vor schimba in acelasi timp pentru toti. Dar daca Parlamentul Romaniei lasa sa treaca proiectul de lege care include impozitarea diurnei pentru soferi acum, firmele romanesti vor fi nevoite sa iasa total de pe piata internationala, cata vreme ungurii, polonezii, bulgarii, slovacii si ceilalti transportatori estici isi vor putea plati in continuare soferii cu diurne neimpozabile.
