Sectorul constructiilor, ca, de altfel, intreaga economie a tarii noastre, se confrunta cu o lipsa acuta a fortei de munca. Multi oameni au plecat deja pentru salarii mai mari peste hotare, iar 70% din cei care au ramas sunt platiti cu salariul minim pe economie. Asta pe hartie, deoarece, in realitate, asa cum sunt de parere reprezentantii Federatiei Patronatelor Societatilor din Constructii (FPSC), nimeni nu lucreaza in constructii pentru un astfel de salariu. Asa ca o mare parte din banii cu care sunt platiti muncitorii sunt „la negru“, dar si calitatea lucrarilor lasa uneori de dorit. De aceea, FPSC a inaintat Guvernului o serie de propuneri care sa ajute la reglementarea acestui sector printr o certificare a firmelor din domeniu, dar si la motivarea oamenilor sa se specializeze si sa lucreze in constructii si sa nu mai plece din tara. Una dintre principalele propuneri este ca acest sector sa fie considerat unul prioritar, unde salariul minim sa fie de 500 de euro pe luna, iar nivelul de fiscalitate de maximum 20%. In caz contrar, indiferent cati bani vor fi disponibili pentru investitiile in infrastructura, proiectele nu vor putea fi finalizate.
Planurile au fost expuse presei la finalul lui noiembrie 2018, cand Federatia Patronatelor Societatilor din Constructii a organizat o conferinta de presa cu tema „Dezvoltarea sustenabila a economiei romanesti nu este posibila fara sectorul constructiilor. Constructorii pun pe masa Guvernului solutii“, pentru a aduce in atentia opiniei publice si a forului legislativ din Romania dificultatile pe care le intampina sectorul si propunerile pe care FPSC, prin vocea reprezentantilor sai, le considera necesare si urgente.
Valentin Petrescu, presedintele FPSC, a explicat ca situatia firmelor romanesti din constructii nu este deloc una buna, astfel incat este foarte posibil ca in cativa ani sa nu mai aiba cine sa participe la licitatiile din domeniu, oricat de multe investitii se vor dori a se face. „Din toate statisticile pe care le avem rezulta ca va fi o recesiune. De cativa ani avem crestere economica, dar este o ciudatenie tipica pentru Romania. Daca in toate economiile sanatoase constructiile sunt motorul economiei, constatam ca in Romania acestea sunt in regres. Deoarece am fost lasati de izbeliste, ne chinuim fiecare cum putem, astfel ca este necesara o strategie coerenta in acest domeniu, unde sunt foarte multe probleme, iar prima dintre ele este aceea ca lipsesc jumatate din muncitori. Noi suntem specialisti si este de datoria noastra sa gasim solutii, pe care le am gasit si le am inaintat Guvernului, a carui reactie speram ca va fi pozitiva. In caz contrar, sectorul constructilor va fi o umbra a ceea ce a fost pana acum. Masurile pe care le am propus vor avea impact asupra intregii societati.“
Pretul fortei de munca a crescut cu 50%
Criza de forta de munca in Romania a inceput in urma cu circa trei ani, dar in 2018 a fost resimtita cel mai puternic de firmele de constructii. La nivel national exista doar 300.000 de muncitori in constructii, iar necesarul pentru cele 46.000 de firme de profil din Romania este de minimum 700.000 de muncitori. Permanent sunt postate anunturi de angajari, firmele din domeniu ofera cursuri de calificare, dar daca se face o statistica lunara cu privire la angajari ele nu reusesc sa acopere mai mult de 10 15% din cat si au propus sa angajeze sau sa formeze.
In plus, exista o fluctuatie foarte mare de personal, astfel ca firmele au ajuns in situatia de a licita pentru forta de munca. „Pana acum pretul fortei de munca a crescut cu cel putin 50% si nicio formula de actualizare nu ne permite sa ajungem la pretul actual al manoperei. Exportul si migratia fortei de munca din Romania continua. Sunt situatii concrete de firme din Romania care au contracte in derulare si se trezesc ca nu mai au muncitori pentru ca au plecat in alte state. Avem exemple de firme de constructii din Germania care isi infiinteaza sucursale in tara noastra doar pentru a angaja oameni de aici pentru export“, a explicat Sorin Greu, director general Bog’Art. Acesta a mai spus ca o solutie buna este aceea de a importa forta de munca din alte tari precum Vietnam, India sau Filipine, dar nu este suficient. In plus, nu este deloc usor, deoarece de la momentul selectiei pana a i avea efectiv in santiere dureaza cel putin patru luni. In plus, productivitatea lor la inceput este mult mai mica decat a muncitorilor romani, ceea ce presupune un cost mare si neacoperit pentru companii. „Astazi toate firmele de constructii au intarzieri fata de contractele semnate, in special din cauza deficitului de forta de munca. Astfel ca este nevoie de sprijinul Guvernului pentru a putea creste nivelul de salarizare, deoarece este singura solutie de a atrage muncitorii, de a forma oameni noi si de a i atrage inapoi pe cei care au plecat.“
Constructiile, un sector de interes national
Liviu Simion, primvicepresedintele patronatului de constructii din Romania, a povestit ca, de curand, a fost vizitat de o companie finlandeza care a spus ca a venit in Romania si Bulgaria pentru a convinge firme de constructii sa lucreze pentru ea pe contractele pe care le are in nord. „Atunci ne am dat seama ca asa nu se mai poate si ca trebuie sa oprim «hemoragia», care inseamna multe lucruri. La facultatea de profil nu mai vin tineri care sa devina ingineri constructori, asa ca nu mai avem de unde sa aducem ingineri de specialitate. Pleaca sau nu exista posibilitatea de a i trimite la cursuri de specialitate pe muncitorii pe care ni i dorim pe santiere.“
O solutie in acest sens, care a avut succes in Austria, ar fi ca domeniul constructiilor sa fie unul prioritar, asa cum a devenit si cel IT la un moment dat. „Asa ca ne am gandit sa cerem Guvernului sa avem acelasi regim. Adica un salariu minim, dar care sa fie cat mai mare cu putinta. Am propus ca suma de minimum 500 de euro, aproximativ 2.300 de lei net, sa intre in aceasta schema, iar impozitele pe care angajatorul trebuie sa le plateasca sa fie de 18 20%. Salariul net trebuie sa fie la un nivel care sa atraga oamenii, dar si sa ii convinga sa ramana in acest domeniu. Deci ar trebui ca si sectorul constructiilor sa fie declarat unul de interes national pe o perioada cat mai mare, cu impozite si taxe reduse, astfel incat din acest decalaj banii sa se intoarca spre angajat. Din firma mea au plecat un inginer hidrotehnist pentru 3.000 de euro in Belgia, un specialist in apa pentru 2.200 de lire la Londra si un sofer de camion pentru 1.600 de euro la Barcelona. Singura lor motivatie a fost salariul. Pentru ca, de obicei, initial ei nu pleaca impreuna cu familia, iar daca noi reusim sa avem salarii similare nu cred ca vor mai pleca.“
Sectorul constructiilor are nevoie de stabilitate
Nivelul maxim al crizei de forta de munca se va atinge abia in 2020, cand vor incepe macar o parte din investitiile in infrastructura pe fonduri europene, dar si alte investitii, care vor crea un blocaj. Previziunile ii apartin lui Cristian Erbasu, directorul companiei de constructii Erbasu. „In 2020 vom constata ca nu am absorbit fondurile europene si atunci vom dori sa facem cat mai multe lucrari cu banii de la UE. Am avut aceeasi problema in 2015, cand ni se spunea sa aducem mii de oameni pe santiere ca ne dau bani. Si am intrebat ce facem cu acesti oameni dupa 1 ianuarie 2016. Pentru ca am vazut ca nu vin proiecte din noul exercitiu bugetar. Si ne au spus sa stam linistiti ca vor veni. Inca le asteptam. Deci nici nu avem multe proiecte pe piata si tot avem criza de forta de munca.“
Acesta a explicat ca productia in constructii nu este data de bugete si proiecte, ci de personalul avut la dispozitie. In prezent, sunt doar trei solutii de a acoperi lipsa de personal, respectiv de a aduce tineri in breasla, de a i readuce pe cei care au plecat si de a opri plecarea celor care inca mai sunt aici. Sunt tari din Europa vecine cu noi, cum este Polonia, care nu numai ca au oprit exodul, dar au inceput sa le vina oamenii inapoi din vest. A treia varianta este de a apela la forta de munca din Asia, care nu este cea mai buna, dar este cea mai la indemana. „Daca vrem sa ii facem pe tineri sa intre in acest domeniu, unde nimeni din familie nu ii indruma deoarece conditiile de lucru nu sunt usoare, si sa ii convingem pe fostii nostri colegi sa se intoarca in tara, nu este necesar numai salariul. Salariul este important, dar multi din cei care au plecat afara au dat de alte conditii, mai ales cei care au plecat cu familiile sunt foarte greu de convins deoarece unii au copii acolo si au o stabilitate care la noi nu se asigura. Poti astazi sa il atragi cu un salariu mare, dar el nu are incredere ca peste un an va fi la fel. Acum 20 de ani, cand s-a desfiintat somajul tehnic, s-a creat prin lege o casa sociala a constructorilor care pe perioada de iarna dadea un ajutor de 75% din salarii. Noi am solicitat sa reactualizam aceasta lege si in ea, pe langa protectia sociala, organismul respectiv sa faca si formare profesionala. Formarea profesionala pe care noi o facem la nivel de companie poate deveni frustranta deoarece, dupa ce au fost formati, oamenii au plecat direct in afara tarii. Legea este trecuta prin toate comisiile, trebuie doar aprobata in plen.“
In plus, potrivit lui Erbasu, dupa perioada destul de grea si solicitanta din ultimii zece ani, firmele de constructii au probleme majore in a si garanta proiectele. Bancile privesc in continuare acest sector ca pe unul extrem de riscant, iar un fond de garantare este necesar pentru ca firmele sa aiba acces la proiectele actuale si la cele care vor urma. „Propunem ca in acest fond de garantare statul sa sprijine cu minimum 70 80%, iar noi cu 20%. Din acest fond sa ne putem asigura politele necesare, pentru ca in constructii exista garantia de participare la licitatie, de buna executie ulterioara terminarii lucrarilor, iar daca s ar cere si un avans, s ar cere si garantie. Pentru toate acestea, inclusiv pentru avans, am pus pe masa Guvernului solutii care odata acceptate vor putea revitaliza sectorul. In 2009, criza a prins multe firme cu utilaje in leasing pentru care nu aveau de lucru, dar pe banci nu le a interesat nimic, asa ca firmele respective au ajuns in insolventa. Deci am decis ca sunt necesare produse care sa creeze o stabilitate pe piata noastra, o predictibilitate, si prin aceasta predictibilitate putem da siguranta atat angajatorului, cat si angajatului, ca macar pe o perioada medie lucrurile vor merge bine.“
Potrivit lui Calin Bichir, director general Acvatot Romania, Guvernul va trebui sa sustina firmele de constructii si printr un cadru legislativ care sa permita actualizarea preturilor si in timpul derularii contractului. Deoarece sunt contracte in derulare de patru, cinci sau chiar sase ani, timp in care preturile materialelor de constructii s-au modificat.
De asemenea, avand in vedere faptul ca sunt cazuri in care de la participarea la licitatii pana la semnarea contractului dureaza si doi ani, este imperios necesara o actualizare a preturilor din contract.
Certificare profesionala in constructii
O alta propunere a FPSC catre Guvern a fost de certificare profesionala a companiilor, care este deja prevazuta in Legea 10 a constructiilor, dar care nu are norme metodologice de aplicare.
„De a lungul timpului guvernele au blocat aplicarea acestei legi deoarece se dorea ca numai ministerul sa tina in mana problema.“ Reprezentantii Federatiei au propus ca aceasta certificare sa fie facuta de un organism neutru din care trebuie sa faca parte in primul rand specialistii in domeniu, patronatele reprezentative, asociatiile profesionale, specialistii, cadrele universitare, dar si reprezentanti ai statului care sa solutioneze contestatiile. Toate tarile dezvoltate au aceasta certificare.
In plus, cei prezenti la discutii au explicat ca una din cele mai serioase probleme cu care se confrunta este cea a concurentei ilegale. In primele 100 companii de constructii activeaza pana la 40.000 de muncitori, iar teoretic pe piata sunt peste 300.000 de lucratori. „Deci restul sunt migranti care lucreaza de la o zi la alta pentru salarii minime sau chiar la negru. Or, daca vrem calitate, trebuie sa facem ordine din acest punct de vedere si sa reglementam breasla. Pe de o parte ne lovim de niste cerinte extrem de exagerate ale unor reglementari, iar pe de alta parte nu avem deloc reglementari.“
Scad si profiturile din constructiile imobiliare
Erbasu a explicat ca sunt companii care s-au reprofilat de la infrastructura la domeniul imobiliar, unde se plateste mult mai bine. „Dar in curand cererea pentru proiecte imobiliare nu va mai fi la fel de mare si va trebui compensata aceasta scadere prin investitii in zona infrastructurii. Asa ca preturile la apartamente nu vor mai creste, desi preturile de constructii se vor mari. Dar aici profiturile sunt foarte mari. Cand suntem constructori pierdem, dar cand suntem investitori castigam extrem de mult. Ce se construieste in Romania cu 500 de euro/m2 se construieste in Polonia cu 1.000 de euro/m2, iar in Belgia cu 2.000 de euro/m2. Iar ce se vinde in Romania cu 1.000 de euro/m2, in Polonia se vinde cu 1.700 1.800 de euro/m2, iar in Belgia cu 4.000 de euro/m2, dar acolo taxele si impozitele sunt mai mari. Daca in Romania avem profitabilitate de 30, 35 si chiar 40%, in Polonia aceasta este in medie de 20%, iar in Belgia de 12%. Oricum si acestea sunt profitabilitati bune. Noi, in lumea constructorilor, suntem obisnuiti cu profituri de 2 3, maximum 5%. Asa ca la profit se vor face diferentele.“
