Potențialul Portului Constanța este binecunoscut, chiar dacă nu este exploatat nici pe departe la capacitate maximă. Însă, cu o creștere de 18% în 2019, comparativ cu 2018, a traficului de cereale, la care se adaugă o altă majorare, de 26%, în primele șapte luni ale lui 2020, acesta își consolidează în mod evident poziția de hub pentru cereale, indiferent că discutăm despre cele care pleacă sau intră în România sau despre cele în tranzit sau cabotaj. Ocolit de consecințele unei perioade în care pandemia a afectat aproape toate sectoarele economice și implicit modurile de transport, în Portul Constanța traficul de mărfuri s-a desfășurat normal în perioadele de urgență medicală, fără întârzieri în livrări. De asemenea, nu s-au format nici cozi foarte mari la descărcarea camioanelor, pentru că administrația a investit într-un nou sistem de acces cu ajutorul căruia numărul de înmatriculare al unui vehicul este recunoscut, accesul acordându-i-se automat în momentul corelării cu baza de date a portului. Mai mult, pentru a veni în sprijinul operatorilor portuari, taxele nu au fost modificate în acest an, iar tariful de siguranță și securitate pe timpul operării navelor de linie, în anumite condiții, a fost redus cu 15% în 2020 și 2021.
In primele șapte luni ale lui 2020, traficul de cereale prin Portul Constanța a înregistrat o creștere de 26% comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, de la 10,7 milioane de tone (iulie 2019), la 13,5 milioane de tone (iulie 2020). Cifrele de anul acesta consolidează rezultatele din 2019, când traficul de cereale a atins un record de 21,3 milioane de tone, după aproape 18 milioane de tone în 2018 sau 20,3 milioane de tone în 2016. „Evoluția traficului de cereale în ultimii ani consolidează poziția portului Constanța de hub de cereale. În prezent, cerealele dețin cea mai mare pondere în traficul de mărfuri al Portului, de peste 30%“, arată Costel Stanca, director general al Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime“ Constanța (APMC), detaliind că, în 2019, la cereale, ponderea a fost de 70,8% trafic maritim și 29% trafic fluvial, din totalul de 21,3 milioane de tone transportate.
Portul Constanța, hub pentru mărfurile agri-bulk produse în ECE
Din cantitatea totală înregistrată de APMC, 6 milioane de tone de cereale au mers la export, 491.172 t au venit din import, în vreme ce alte 5,67 de milioane de tone au fost în tranzit, iar 1,3 milioane de tone în regim de cabotaj. Destinațiile principale de export au fost Egipt (1,11 milioane de tone), Filipine (539.794 t), Iordania (517.076 t), Coreea de Sud (370.647 t), Spania (318.427 t) și Israel (277.292 t). De asemenea, cantitățile de tranzit, care reprezintă o pondere importantă în traficul de cereale prin Portul Constanța, după cum afirmă oficialul Portului, provin din Serbia, Slovacia, Ungaria, Austria, Rusia, Croația și Bulgaria, iar mărfurile, după ce tranzitează porturile maritime românești, ajung la destinații precum Turcia, Tunisia, Spania, Thailanda, Egipt, Israel sau Olanda.
Transportul fluvial este predominant în tranzitul de cereale din Portul Constanța, datorită costurilor reduse de transport și cantităților mult mai mari ce pot fi transportate în comparație cu șoseaua și calea ferată. În plus, modul rutier și feroviar acoperă transportul pe distanțe mai mici, nefiind eficient pentru tranzitul, spre exemplu, al cerealelor din Serbia și Ungaria. „Navigabilitatea pe Dunăre este esențială pentru a asigura fluxul continuu de mărfuri pe această rută. Datorită legăturii cu Dunărea, Portul Constanța este hub pentru mărfurile agri-bulk produse în Europa Centrală și de Est, respectiv pentru țările care nu au deschidere la mare și care folosesc intermodalismul pentru tranzitarea mărfurilor“, a precizat Costel Stanca.
Administrația Porturilor Maritime nu efectuează operațiuni legate de mărfuri, operarea acestora fiind realizată de companiile private care dețin terminalele specializate, echipate cu facilități moderne. Printre agenții economici din portul Constanța, 16 sunt traderi de cereale, printre care nume cunoscute pe plan internațional, precum Ameropa Grains, Cargill Agricultura, Brise Grains, dar și pe plan local, ca Unigrains sau Cerealcom Dolj. „Portul Constanța deține poziția de lider la Marea Neagră pentru mărfurile agri-bulk. Deoarece porturile din Ucraina și Bulgaria nu se bucură de prezența celor mai importanți traderi din lume, precum ADM, Ameropa, CHS, Cofco, Cargill, companii puternic implicate în tranzitarea mărfurilor agri-bulk în Portul Constanța“, a mai spus Costel Stanca, subliniind că unul dintre obiectivele importante ale companiei este de a identifica oportunitățile de atragere a traficului de mărfuri prin port. În acest sens, s-au făcut deja pași importanți pentru o cooperare mai bună pe toate rutele de transport, prin semnarea de parteneriate și protocoale de colaborare cu porturi importante.
Măsuri îmbunătățite pentru atragerea și fidelizarea operatorilor
Deși pandemia a afectat aproape toate sectoarele economice și implicit și modurile de transport, în cazul Portului Constanța traficul de mărfuri s-a desfășurat normal, fără întârzieri în livrări sau cozi la descărcarea camioanelor în Port, și mai ales în condiții de siguranță privind prevenirea și combaterea Covid 19. „Operatorii portuari au legătura directă cu clienții, însă Administrația Porturilor Maritime a dispus toate măsurile ce țin de competențele companiei pentru a fluidiza traficul de camioane în port“, afirmă directorul general al APMC, amintind că, din februarie, sistemul de acces în Portul Constanța a fost modernizat. „Acum, numărul de înmatriculare al vehiculului este recunoscut, iar bariera de la poarta de acces este activată automat în momentul corelării cu baza de date a CN APM Constanța.“
Sistemul License Plate Recognition (LPR) captează imaginea unei plăcuțe de înmatriculare și o transformă în caractere numerice, prin tehnologia de recunoaștere a caracterului optic, sistemul LPR fiind disponibil la toate porțile active ale Portului Constanța. „Prin introducerea acestui sistem, accesul autovehiculelor se realizează mai facil și practic, contribuind la creșterea siguranței, îmbunătățirea calității serviciilor sau sporirea gradului de confort“, arată Costel Stanca.
Totodată, pe timpul pandemiei de coronavirus au fost luate măsuri de susținere a activității clienților companiei, prin amânarea plății chiriilor aferente lunilor aprilie și mai, fără aplicarea de penalități, până la 30 septembrie 2020, cu o posibilitate de extindere a perioadei până la 31 decembrie 2020. De asemenea, CN APMC nu a modificat taxele în acest an, iar în plus, pentru a veni în sprijinul operatorilor portuari, prin hotărârea Consiliului de Administrație s-a aprobat acordarea unei reduceri de 15% a tarifului de siguranță și securitate pe timpul operării navelor de linie, în anumite condiții, pe durata anilor 2020 și 2021.
Proiectele de investiții sunt pregătite pentru accesarea fondurilor europene
Însă APMC face investiții și în infrastructura portuară, în siguranța navigației și în protecția mediului. Astfel, prin Programul Operațional Infrastructura Mare (POIM) sunt în derulare două proiecte cu o valoare totală de 54,5 milioane de euro, iar prin CEF Transport se fac investiții în protecția mediului de 15 milioane de euro.
Pentru finanțare cu fonduri europene, POIM 2014-2020, APM Constanța are în pregătire o serie de proiecte, cu o valoare totală estimată de 100 de milioane de euro, între care extinderea la patru benzi a drumului dintre Poarta 7 și joncțiunea obiectivului „Pod rutier la km 0+540 a Canalului Dunăre-Marea Neagră“ cu drumul care realizează legătura între Poarta 9 și Poarta 8, spre zona de nord a Portului Constanța, cu o valoare estimată de 22,5 milioane de euro, modernizarea infrastructurii de distribuție a energiei electrice în Portul Constanța, cu o valoare estimată la 23 de milioane de euro, extinderea la patru benzi de circulație a drumului existent între Poarta 10 Bis și Poarta 10, cu o valoare estimată la 10,4 milioane de euro, dar și extinderea și modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă și canalizare în Portul Constanța, cu o valoare estimată la 20 de milioane de euro. De asemenea, se are în vedere realizarea unei infrastructuri-rețea de tip Port-Community-System, în vederea operaționalizării sistemului de digitalizare la nivelul Portului (23 de milioane de euro) și asistența tehnică pentru pregătirea unui Master Plan al infrastructurii rutiere și de acces în Portul Constanța, în valoare de 500.000 de euro.
Pentru finanțare CEF (Connecting Europe Facility) Transport sunt în pregătire, de asemenea, o serie de proiecte, precum Ealing Action (5 milioane de euro), prin care se intenționează dezvoltarea unor instalații cold ironing și electrice în mai multe porturi ale UE, evaluarea performanțelor operaționale și de mediu ale acestor instalații din punct de vedere al încărcării diferitelor nave și crearea unei legături cu sectorul maritim, pentru o abordare comună în cadrul UE. Un alt proiect cu finanțare CEF Transport vizează achiziția unui complex de dragaj și realizarea studiului de fezabilitate pentru lucrări de dragaje în porturile Constanța, Midia și Mangalia, pentru asigurarea condițiilor de navigație în siguranță, respectiv asigurarea că șenalele de acces, bazinele de manevră și bazinele danelor au dimensiunile și adâncimile corespunzătoare tipurilor de nave care circulă în port. Implementarea proiectului este programată pentru perioada 2021-2022, iar valoarea estimată este de 10 milioane de euro.
În plus, se dorește achiziția unui sistem de urmărire și monitorizare a comportării în timpul exploatării obiectivului de investiții „Pod rutier la km la km 0+540 al Canalului Dunăre-Marea Neagră“ și lucrările aferente infrastructurii rutiere și de acces în Portul Constanța, prin achiziția unui sistem de urmărire cu senzori optici și magneto-elastici, în completarea celui deja existent. Valoare estimată a proiectului este de 1,5 milioane de euro.
