Noua realitate din 2020 a forţat companiile agricole să-şi mute produsele din piaţa tradiţională în platforme sau markeplace-uri online, deşi multe dintre ele nu aveau nici măcar website de prezentare până la începutul lui martie, după cum s-a arătat în cadrul conferinței „Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?“, organizată de Ziarul Financiar. De asemenea, mulţi producători agricoli, în special de fructe şi legume, s-au strâns sub aceeaşi umbrelă şi, prin intermediul reţelelor de socializare sau a unui magazin online, au început să preia comenzi şi să livreze produsele la uşa clientului. Astfel, schimbarea obiceiurilor de cumpărare a românilor, preponderent din mediul online, a creat o piaţă modernă.
Înclinarea către tehnologii noi, roboți inteligenți și aparatură performantă, vine și în ideea protejării angajaţilor şi pentru păstrarea distanţei sociale, dar și din dorința de a ne alinia trendului european, pentru că, potrivit Eurostat anul trecut doar 1% din întreprinderile agroalimentare româneşti folosea roboţi industriali, ceea ce clasează România pe ultimul loc în UE privind digitalizarea companiilor. „Digitalizarea are însă limite când vorbim despre agricultură. Ca urmare, e mai important să ajungem la zi cu tehnologia“, afirmă Mihai Moraru, director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR). Acesta observă că există interes din partea fermelor mici pentru digitalizare. „Fermele de familie ar putea fi incluse în platformele și marketplace-urile apărute în contextul pandemiei.“
