Avocatul belgian specializat în transport Frederik Vanden Bogaerde a prezentat, în cadrul unui interviu online acordate revistei Tranzit, noutățile de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJEU) legate de acțiunile deschise împotriva unor prevederi din Pachetul Mobilitate și de șansele pe care le au aceste demersuri.
Există sunt șase state membre UE care au deschis astfel de acțiuni – Lituania, Bulgaria, Ungaria, România, Malta și Polonia – și ele s-au exprimat clar împotriva a trei aspecte: întoarcerea camioanelor în țara de origine la opt săptămâni, perioada de cool down de patru zile prevăzută în noile reguli referitoare la cabotaj și efectuarea pauzei săptămânale normale în afara cabinei.
Iar biroul de avocatură al lui Frederik Vanden Bogaerde a introdus un apel, pentru una din asociațiile belgiene de transport, împotriva reglementărilor referitoare la cabotaj.
„Sincer să fiu, pentru că biroul meu a făcut câteva investigații referitoare la întoarcerea camioanelor și la pauza săptămânală în cabină, nu știu dacă demersurile inițiate de cele șase state vor avea succes. Cred că numai cazul împotriva reglementărilor privind cabotajul are șanse de reușită, pentru că este bazat pe libertatea comerțului și a serviciilor și pe libertatea pieței interne. Argumentele referitoare la întoarcerea camioanelor se bazează pe Green Deal, cele șase state spun că întoarcerea camioanelor acasă va duce la creșterea emisiilor poluante. Dar din punct de vedere legal nu știu dacă este un caz puternic, pentru că dacă vrei să ataci ceva la Curte trebuie să te referi la o legislație de nivel superior, adică în acest caz libertatea comerțului, libertatea angajării forței de muncă. Acestea sunt în centrul legislației europene, pe când Green Deal nu este același lucru, deci nu sunt sigur dacă sunt șanse de reușită.“
Pe de altă parte, Comisia Europeană (CE) nu este prea fericită cu forma actuală a Pachetului Mobilitate și se pare că încearcă să determine impactul unor măsuri, mai ales al întoarcerii camioanelor, pentru a face poate o nouă inițiativă legislativă care să o schimbe pe acesta.
Alte părți din Pachet, inclusiv directiva detașării pentru șoferi, nu sunt atacate. Deci directiva detașării pentru șoferi se va aplica din 2022 și „cred că mulți transportatori subestimează impactul ei, în special creșterea costurilor din cauza creșterii salariilor șoferilor“. Al doilea aspect care pare să nu fie atacat la CJUE este dreptul șoferilor de a nu se întoarce în țara de origine la 3-4 săptămâni.
Iar termenul de două luni pentru a introduce noi cereri a trecut: 25 octombrie a fost ultima zi.
