Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad
Ad

Livrările pe ultima milă trebuie să țină pasul cu schimbarea comportamentului de consum

Pe fondul crizei medicale și al restricțiilor impuse de pandemie, cumpărăturile din retailul tradițional au scăzut în favoarea celor online, acolo unde și-au făcut apariția foarte mulți jucători noi, care nu aveau acest canal de vânzare în portofoliu sau care până acum nu i-au acordat importanța cuvenită. În același timp, marii jucători și-au consolidat poziția și au făcut investiții pentru a putea susține volumele în creștere. Veriga finală din toată această „normalitate“ este însă lanțul de aprovizionare, care a cunoscut cele mai mari schimbări de până acum, logisticienii și curierii fiind cei care au dus greul.

Dacă anul trecut consumul casnic era în stagnare, comportamentul indus de pandemie a schimbat trendul, cu impact semnificativ asupra pieței și obiceiurilor de cumpărare. Iar acest lucru a însemnat și o oportunitate pentru creșterea cumpărăturilor online, după cum a arătat Andrei Cânda, Managing Partner iSense Solutions, în cadrul GPeC Summit, eveniment care a avut loc la începutul lui noiembrie. Acesta a anunțat astfel rezultatele studiului anual asupra sectorului de eCommerce în România, cercetare derulată în perioada martie-octombrie, pe un eșantion reprezentativ din mediul urban. Potrivit documentului citat, dacă în 2019 piața de comerț electronic a înregistrat tranzacții în valoare de 4,25 de miliarde de euro, până la finalul acestui an se estimează o creștere a vânzărilor până la 6 miliarde de euro. Totodată, numărul cumpărătorilor online a crescut cu 13% față de perioada similară din urmă cu un an, iar valoarea medie cheltuită pentru cumpărăturile online a înregistrat o creștere semnificativă, de 41%, față de 2019.

Ce au cumpărat românii în perioada pandemiei

Cea mai mare evoluție în materie de vânzări online a fost înregistrată de serviciile de Catering/Livrare de mâncare gătită, cu o creștere de 124% față de aceeași perioadă a lui 2019. Procente mari, apropiate de livrările de alimente și cu mult peste media pieței, au fost înregistrate și de alte categorii: Cărți/Reviste 113%, Pet Shop 113%, FMCG 110%.

Care sunt magazinele și aplicațiile online preferate

În cele două perioade analizate în cadrul studiului au fost observate schimbări de preferințe în ceea ce privește magazinele online și aplicațiile preferate pentru cumpărături în diverse categorii. Potrivit clasamentelor întocmite, în octombrie pe primul loc în categoria FMCG s-a situat Carrefour, cu 37%, foodpanda în categoria Catering, cu 34%, eMAG în Fashion, cu 66%, Farmacia Tei în categoria Produse farmaceutice, cu 55%, și Dedeman, care a înregistrat 75% dintre preferințe în categoria Bricolaj.

Cifre și previziuni pentru Black Friday 2020

În privința evenimentului de reducere care pune cea mai mare presiune pe lanțul logistic din retail, românii sunt din ce în ce mai familiarizați cu Black Friday, iar acum, mai mult ca niciodată, efectele pandemiei par să influențeze deciziile de cumpărare. Potrivit lui Andrei Cânda, 72% dintre cei chestionați au declarat că intenționează să cumpere produse de Black Friday, 84% dintre ei preferând online-ul. Conform studiului iSense, 99% dintre respondenți intenționează să cumpere din România, iar 18% iau în considerare și magazinele online din străinătate (răspuns multiplu).

De altfel, potrivit sursei citate, românii au cumpărat și din afara țării, o treime din participanții la studiu preferând magazine online din China (27%), alte state UE (23%) și SUA (4%).

Volume mari pentru verticale noi de business

În ceea ce privește starea eCommerce-ului românesc, Iulian Stanciu, CEO-ul eMAG, invitat virtual în cadrul evenimentului GPeC, crede că în acest an piața încă nu a ajuns la maturitatea celei din Europa de Vest, dar nici nu mai este atât de mult în urmă. Față de crizele economice din anii trecuți, de această dată Guvernul a acționat diferit, în interesul consumatorilor și antreprenorilor, stimulând nevoia de consum și, implicit, menținerea unui trend crescător pentru comerț electronic. „Autoritățile au acționat rapid și au sprijinit populația prin diverse scheme și compensații. Guvernul a fost darnic și a oferit acest sprijin cu prețul deficitului bugetar mai mare. În același timp, criza pandemică a atras o scădere a costurilor populației la un nivel mai mare decât scăderea veniturilor, aspect care se reflectă, de exemplu, în creșterea depozitelor. Mă aștept în continuare la un comportament similar din partea Guvernului, de susținere a economiei și a veniturilor populației, iar acest lucru se va întâmpla la nivelul UE, nu numai al României. Dacă vor exista scăderi, atunci ele vor fi punctuale, la nivelul unor categorii de produse, iar cei mai afectați vor fi retailerii offline, în principal cei cu magazine în mall-uri.“

Pe lângă categoriile pentru care eMAG s-a consacrat ca cel mai important retailer online, anul acesta au crescut foarte mult volumele și în alte verticale, acolo unde, în mod tradițional, consumatorii preferau achizițiile fizice, așa cum este cazul articolelor din gama Home&Deco, mobilier sau articole de băcănie și alcool. La început s-a înregistrat o scădere puternică în zona de offline, dar și pentru anumite categorii online (precum produsele din zona Auto sau Fashion), însă, în general, a fost accelerată adopția online-ului, o opțiune la îndemână mereu, și cu servicii bune.

Dacă în trecut comerțul online era asociat cu produsele electro-IT, lucrurile s-au schimbat, iar acum clienții pot cumpăra aproape orice, spre exemplu articole sport/casual, care au devenit foarte populare, „cu rate de dezvoltare mult peste creșterea de 25-30% a întregului sector de eCommerce, conform datelor Asociației Române a Magazinelor Online“. O altă categorie cu un grad mare de creștere a fost cea a produselor pentru casă și grădină, pe care retailer-ul le-a grupat sub denumirea de „Home“. În opinia lui Iulian Stanciu, aici sunt cele mai mari perspective de creștere în viitor, deoarece încă există foarte multe produse și brand-uri care nu sunt prezente în România. Nu în ultimul rând, creșteri importante din punct de vedere al volumelor livrate au fost și în categoriile de FMCG și IT.

Plata cu cardul, în creștere importantă

Pentru Black Friday, eMAG a vândut într-o singură zi cu 60 de milioane de lei mai mult decât în ediția precedentă – respectiv de 585,7 de milioane de lei. Cu câteva zile înaintea startului campaniei directorul general al companiei a declarat că se așteaptă la o ușoară creștere de 17%, ceea ce s-a și întâmplat. O mare parte dintre aceste vânzări au fost plătite cu cardul. De altfel, schimbarea modalității de comportament a fost reliefată și în cercetarea iSense Solutions amintită mai devreme, procentul de plată cu cardul fiind mai mare cu 17%, cea mai mare creștere fiind înregistrată în prima parte a anului, până în mai (15%) urmând o perioadă de creștere de doar 2% în mai-octombrie 2020. Creșterea s-a reflectat inclusiv în portofoliul eMAG, acolo unde procentul celor care au ales să plătească folosind cardul a fost semnificativ mai mare decât în anii anteriori. În plus, așa cum a mai explicat Iulian Stanciu, fiecare campanie de Black Friday contribuie și ea la creșterea procentuală a acestei modalități de plată. Cu ocazia acestui eveniment, procentul livrărilor achitate cu cardul a ajuns la 54%, depășind în premieră plata cash.

Avantajele și dezavantajele aduse de pandemie pentru curieri

În cadrul evenimentului, s-a pus accent și pe distribuția de tip last mile, alături de logistica dedicată acestui tip de serviciu (efulfillment). Ambele au fost supuse unei presiuni enorme venite pe fondul unor volume foarte mari. În cazul FAN Courier, după primele nouă luni, compania înregistrează un plus de 28,11% al numărului de expediții, cele mai multe fiind din zona comerțului electronic. Așa cum a mărturisit Adrian Mihai, Managing Partner FAN Courier, „în perioada stării de urgență au venit volume pentru care nu eram pregătiți, comparabile sau chiar mai mari decât de Black Friday, perioadă pe care noi o pregătim cu câteva luni înainte“. FAN Courier a făcut investiții, atât în echipamente de livrare și gestiune a expedițiilor, așa cum a fost înlocuirea flotei de PDA aflate în dotarea curierilor, în suplimentarea flotei auto, cu peste 300 de unități de diverse dimensiuni, cât și în extinderea capacității de depozitare. Anticipând și campaniile de reduceri de Black Friday și de Crăciun, investițiile totale din acest an s-au ridicat la peste 15 milioane de euro.

Pandemia a adus însă și provocări la nivelul reorganizării business-ului, astfel încât activitatea de curierat să nu fie afectată. Dacă în cazul personalului TESA, acolo unde s-a putut a fost preferată telemunca, pe partea operațională, curieri și manipulanți, fluxurile au fost organizate în așa fel încât activitatea să se desfășoare în condiții de siguranță. „Am lucrat la diverse scenarii cu dorința de a nu le aplica. În prima parte a pandemiei nu s-a întâmplat mare lucru, însă în ultimul timp, odată cu creșterea numărului de cazuri la nivel general, am început să vedem că politica abordată a fost bună. Spre exemplu, atunci când am avut operator și a trebuit să închidem o celulă am rămas cu celelalte trei pătrimi în picioare și am putut funcționa. Spre surprinderea mea, în cazul curierilor, care păreau a fi cei mai expuși, avem cele mai puține cazuri. În București, dintr-un total de 1.100 de curieri, nu avem niciun caz de contaminare. Aceste măsuri vor continua, pentru că pandemia e pe un trend ascendent“, a afirmat oficialul FAN Courier. Adrian Mihai a mai explicat că situația de acum are și părți bune. Dincolo de volumele crescute, compania a putut înrola mai ușor curieri noi. „Dar avem nevoie nu doar de curieri, ci și de manipulanți, operatori IT. Este destul de greu să găsim oameni pregătiți. Eforturile sunt mari, mai ales că un curier devine eficient după șase luni de la angajare.“

Magazinele online încă preferă piața internă

Pentru DHL Express România, specializată în livrările cross border, pandemia a fost la fel de bună din punct de vedere al creșterii volumelor. La început, așa cum a apreciat Florin Toma, Industries Business Manager & eCommerce Manager, provocările au fost legate mai ales de formalitățile vamale, în special pentru că foarte mulți clienți au început să importe echipamente de protecție. Pe de altă parte, în privința exporturilor mulți clienții DHL Express s-au reprofilat și numărul de expedieri a crescut. Asta nu înseamnă însă că piața internațională este exploatată la capacitate, mai ales că s-a intensificat competiția internă. „Din păcate, retailerii online sunt setați pe piața domestică, tocmai de aceea maximum 5% din potențialul online este exportat, media europeană fiind undeva la 12%. Avem deci o limitare a vânzărilor.“ Potrivit unor studii făcute de DHL la nivel global, un magazin cu prezență pe mai multe piețe are o valoare medie a coșului pentru cumpărături cu 72% mai mare decât dacă ar vinde numai pe piața internă. Încurajându-și clienții să adopte o astfel de strategie, în doi ani și jumătate compania a ajuns la peste 1.000 de magazine online active care livrează cross border. Pe de altă parte, teama de necunoscut sau chiar de tarife, care înainte erau ridicate, reprezintă bariere încă mari în calea extinderii business-urilor, a mai spus managerul. „Am implementat și în România politica pe care o au țările mature din punct de vedere tarifar și am ajuns să echilibrăm tarifele“, a punctat Florin Toma.

Și Frisbo este axat pe extinderea vânzărilor în afara granițelor, venind în ajutorul celor care doresc să facă acest lucru prin inovația adusă de smart efulfillment prin rețeaua de depozite, în țări precum Slovacia, Polonia, Ungaria, Moldova, Bulgaria și, bineînțeles, România, unite într-o singură interfață. După cum a afirmat Bogdan Colceriu, fondatorul companiei, peste 90% din magazinele online nu reușesc să iasă în afara granițelor, acesta fiind motivul pentru care fie o astfel de livrare este foarte scumpă, fie operatorul logistic nu poate livra „next day“. Alte reticențe sunt legate de existența obligativității unei adrese de retur în țara respectivă, integrarea cu sistemele de plată locale sau livrarea finală cu companii de curierat locale. „Noi încercăm să facem toată această informație cât mai accesibilă. Construind această rețea de hale, credem că poți fi competitiv în țara respectivă dacă reușești să fii cu marfa cât mai aproape de clientul final, fie chiar acolo, fie în țara vecină.“

Pentru a maximiza și mai mult această șansă, în contextul pandemic, când foarte multă lume a lucrat de acasă, Frisbo a dezvoltat o opțiune pentru ca platforma să poată fi folosită și în regim propriu: o variantă mai light a WMS implementabilă imediat, Frisbo SaaS, pe care magazinul online să o folosească dacă are produsele într-o altă locație decât depozitele din rețea. Asta înseamnă conectarea cu canalele de vânzare, sincronizare de stocuri, eliberare de AWB și asistență la împachetare. Momentan serviciul este oferit companiilor care încă nu s-au decis asupra avantajelor mutării mărfii în rețeaua Frisbo și cu această ocazie, a mai afirmat oficialul companiei, a fost descoperit un nou tip de client: „cel care ne folosește doar platforma aici, dar care vrea integrare și în depozite atunci când iese în afara României“.

Articole similare

Ad